Academia de Științe a Moldovei susține Declarația ecologiștilor din Parteneriatul Estic!

În baza demersului expediat de către ecologiștii din Parteneriatul Estic din data de 8 iulie 2020 și în baza analizei științifice efectuate de cercetătorii din domeniul dat și a avizului prezentat de Institutul de Ecologie și Geografie al MECC, Academia de Științe a Moldovei susține demersul societății civile în domeniul ecologiei din Republica Moldova privind necesitatea efectuării unui studiu complex privind rezervele și calitatea apelor subterane, dar și estimarea impactului utilizării apelor subterane asupra solului.

În acest sens, Academia de Științe a Moldovei a expediat un răspuns în adresa ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (domnul Ion Perju), Secretarului General al Guvernului (doamna Liliana Iaconi) și Mișcării Ecologiste din Moldova, în care sunt prezentate o serie de argumente științifice. Răspunsul oficial este semnat de vice-președintele Academiei, domnul Boris Găină.

Pentru a vizualiza documentul în format PDF, apăsați AICI.

Potrivit AȘM, utilizarea apelor subterane (inclusiv și în scopuri de irigare) necesită întâi de toate prezența unor studii actualizate (la nivelul anilor 2011-2019) privind următoarele aspecte:

1) cantitatea și debitele disponibile;

2) calitatea apelor subterane (gradul de mineralizare, în primul rând);

3) gradul de recuperare a acviferului în cazul unei exploatări extensive a acestuia;

4) regionarea teritoriului republicii din punct de vedere al aplicării irigării terenurilor agricole cu ape subterane;

5) selectarea în anumite zone a unui anumit acvifer pentru exploatare;

6) aplicarea apelor subterane pentru irigare din punct de vedere al proceselor ce pot duce la degradarea solului (dehumificarea, gleizarea, compactarea, înmlăștinirea, solonețizarea, salinizarea ș.a.);

7) estimarea impactului ecologic;

8) gradul de asigurare a populației din zona respective cu apă potabilă (care este prima prioritate de utilizare in conformitate cu Legea Apelor).

Întrucât la moment nu există astfel de date actualizate, reprezentanții AȘM consideră că este prematur de vorbit despre posibilitatea utilizării apelor subterane in irigare.

Totodată, trebuie de adăugat că în anul 2017, Institutul de Ecologie și Geografie, împreună cu Institutul de Geologie și Seismologie, au elaborat și înaintat la Fondul Ecologic Național un proiect (la solicitarea prim-ministrului) pentru a studia aspectele menționate mai sus. Proiectul, în sumă de 4 milioane de lei, a fost aprobat de către Consiliul Fondului Ecologic National, însă așa și nu a fost demarat.

Nu în ultimul rând, AȘM menționează că pe teritoriul Republicii Moldova există circa 7 mii sonde exploatabile a diferitor orizonturi acvifere, iar apele freatice sunt folosite intens în zonele rurale prin intermediul a cca. 250 mii fântâni și izvoare. În acest context, problemele principale privind apele de profunzime din Republica Moldova sunt conținutul ridicat de sodiu (200-560 mg/L), amoniac (2-10 mg/L), stronțiu (7-14 mg/L), Fier (1-2,5 mg/L). Pentru cele freatice, cea mai mare problemă este dată de mineralizarea apei (pentru cele mai multe plante de cultură este potrivită apa cu o salinitate de 1000 mg/L), precum și concentrațiile ridicate ale ionilor de sulfați (500¬800 mg/L), sodiu (220-600 mg/L) și cloruri – (350-700 mg/L).

Referitor la apele din sondele arteziene, acestea conțin adițional următoarele elemente chimice:

  • Fluor – este prezent în concentrații de 2 la 16 mg/L (mun. Bălți, localitățile raioanelor Călărași, Căușeni, Criuleni, Fălești, Glodeni, Hâncești, Nisporeni, Ungheni, UTA Găgăuzia),
  • Hidrogen sulfurat – este prezent în concentrații de 3-20 mg/L, fiind o problemă extrem de actuală pentru populația din raioanele Călărași, Ialoveni, Hâncești, Nisporeni, Ungheni și mun. Chișinău.