Finanțarea proiectelor se va efectua în baza parteneriatului 1+3: diaspora + Guvern, autoritățile publice locale și partenerii de dezvoltare/donatorii.

Domeniile eligibile pentru finanțarea activităților sunt:
1) infrastructura (apă și canalizare, drumuri, școli, grădinițe, case de cultură);
2) protecția mediului (prevenirea poluării mediului înconjurător, managementul deșeurilor);
3) economia (dezvoltarea regiunii, investiții, dezvoltarea agriculturii);
4) eficiența energetică (panouri solare, iluminare stradală, izolare termică);
5) cultura (protecția patrimoniului, zone de odihnă, dezvoltarea turismului rural, expoziții și festivaluri);
6) educația (programe pentru copii, sport, inovație, transfer de cunoștințe și know-how);
7) protecția socială (centre medicale, centre sociale, cantine sociale, altele).

Programul Diaspora Acasă Reușește ”DAR 1+3” urmărește următoarele obiective specifice:

– Stimularea dezvoltării localităților rurale și urbane din Republica Moldova prin atragerea capitalului uman și financiar din diasporă;
– Păstrarea și reanimarea conexiunii dintre cetățenii plecați și localitățile de origine prin realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare locală, în comun cu diaspora;
– Canalizarea remitențelor, dincolo de consum, spre dezvoltarea social-economică a zonelor rurale din Moldova;
– Sporirea gradului de participare și implicare a diasporei în planificarea și dezvoltarea social-economică la nivel local.

Termenul limită de depunere a dosarelor este 9 februarie 2020. Mai multe detalii sunt incluse în Ghidul accesibil la http://bit.ly/2tpTcnT

În 2020, PNUD Moldova este partenerul acestui program și va susține proiectele depuse de APL-uri în parteneriat cu Asociațiile de Băștinași. Suportul este acordat în cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, finanțat de Swiss Cooperation in Moldova.

Prin programul DAR 1+3 este extins la nivel național modelul de implicare a diasporei în dezvoltarea locală, pilotat în perioada 2015-2018 de PNUD și Guvernul Elveției.

Articolul Diaspora și APL pot obține granturi pentru dezvoltarea locală. Protecția mediului, printre domeniile eligibile apare prima dată în Ecopresa.

Stephanie Wrightfrom și colegii săi de la Kings College din Londra au realizat un studiu în cadrul căruia au prelevat probe de microplastic căzut pe acoperișul unor clădiri înalte din Londra, Dongguan (China), Paris (Franţa) şi Hamburg (Germania).

Volumul de microplastic descoperit la Londra i-a surprins pe cercetători.

„Am găsit o mare abundenţă de microplastic, mult mai mare decât se raportase anterior”, a declarat Stephanie Wrightfrom, care a condus studiul, potrivit The Guardian. „Dar în orice oraş din lume trebuie să fie ceva similar. Consider problema ceva îngrijorător – de aceea și lucrez la ea. Cea mai mare îngrijorare este că nu știm prea multe. Vreau să aflu dacă (n.r. microplasticul) este sigur sau nu”.

În Londra, microplasticul colectat fusese căzut pe acoperişul unei clădiri cu nouă etaje din centrul orașului, ceea ce a asigurat că a provenit exclusiv din atmosferă. El a fost găsit în toate cele opt mostre, cu ratele depunerii variind de la 575 la 1.008 bucăţi per metru pătrat per zi, şi s-au identificat 15 tipuri de plastic. Particulele au între 0,02 şi 0,5 mm, suficient de mari pentru a rămâne pe căile respiratorii când sunt inhalate şi pentru a fi înghiţite odată cu saliva. Cele mai mici, care pot ajunge în plămâni şi în sânge reprezintă riscul potenţial de sănătate cel mai mare.

Majoritatea microplasticului colectat a constat în fibre acrilice provenite cel mai probabil de la îmbrăcăminte. Doar 8% era sub formă de particule, iar acestea erau preponderent polistiren şi polietilenă, ambele utilizate uzual în industria ambalajelor alimentare. Rata depunerii microplasticului măsurată la Londra este de 20 de ori mai mare decât la Dongguan, China, de şapte ori mai mare decât la Paris, Franţa, şi aproape de trei ori mai mare decât la Hamburg, Germania.

Anual se produc aproximativ 335 de milioane de tone de plastic nou şi o mare parte din el ajunge în mediul înconjurător. Oamenii înghit minim 50.000 de particule de microplastic pe an, conform unui studiu. Plasticul poate conţine chimicale toxice şi poate adăposti microbi dăunători, iar puţinele cercetări efectuate până acum au probat doar răul pe care-l face unor vieţuitoare marine. Singura evaluare a prezenţei microplasticului în plămânii umani, publicată în 1998, a descoperit fibre inhalate în mostre de plămân canceros.

„Aceste studii, care arată cât de mult microplastic se află în aer, sunt ca un semnal de alarmă”, a spus Steve Allen, de la Institutul de Cercetare EcoLab, de lângă Toulouse, Franța, care a descoperit microplastic în zone îndepărtate din munți. „Deocamdată avem prea puține cunoștințe despre ce efect va avea această poluare a aerului asupra oamenilor. Dar, cu ce știm, e destul de înfricoșător să ne gândim ce respirăm. E nevoie de cercetări urgente”.

Cercetătorii cred că fiecare oraş va fi contaminat, întrucât sursele de microplastic precum îmbrăcămintea şi ambalajele se găsesc pretutindeni. Cercetări recente arată că întreaga planetă pare a fi contaminată. S-a găsit microplastic oriunde a fost căutat, din zăpada arctică şi solurile montane până la numeroase râuri şi abisurile oceanelor. Alte cercetări relevă că particulele pot fi purtate de vânt până la antipozi.

Articolul STUDIU/ Londra, cel mai poluat oraș cu microplastic apare prima dată în Ecopresa.

Despre soarta lacurilor și a bazinelor artificiale s-a discutat în cadrul unui workshop unde au fost prezentate rezultatele primei etape a proiectului „Întărirea cadrului instituțional din sectorul apă și al canalizare în Republica Moldova”.

Proiectul are ca scop elaborarea unei metodologii și punerea în aplicare a acesteia, pentru lichidarea lacurilor nefuncționale și construcțiilor de baraje construite ilegal de pe cursul râurilor din Republica Moldova, pentru refacerea naturală a ecosistemelor cursurilor de apă.

Metodologia se bazează în principal pe modelarea GIS (Geographic Information System – sistem utilizat pentru a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite spațial printr-un proces computerizat) implicând geoprocesarea unor parametri specifici.

În procesul de identificare a lacurilor pentru lichidare, acestea sunt evaluate după următoarele criterii:

– mărimea lacurilor;
– importanța social-economică;
– condițiile de securitate a acestora;
– ecologie și mediu.

Evaluarea se va efectua de către o direcție/secție nou formată în cadrul instituției responsabile pentru administrarea procesului de lichidare a lacurilor/barajelor, care urmează a fi selectată de către organul central de specialitate al administrației publice.

Rezultatele obținute în urma evaluării urmează a fi analizate de către reprezentanții instituțiilor cu tangență asupra protecției mediului, care se vor expune cu privire la necesitatea lichidării lacului și refacerea cursului râului.

De asemenea, pentru punerea în aplicare a metodologiei urmează a se efectua îmbunătățiri în prevederile cadrului legal cu privire la protecția mediului și resurselor de apă, iar la necesitate, elaborarea unor acte normative suplimentare.

Articolul Peste o mie de lacuri de pe cursul râurilor din Moldova sunt construite ilegal sau degradate apare prima dată în Ecopresa.

Compania care a realizat sondajul spune că în 2011, doar 17% din populația urbană din Moldova separa gunoiul, iar jumătate l-ar fi sortat dacă ar fi avut posibilitatea.

“Și cu gunoiul ce facem?” – sondaj realizat de Magenta Consulting, pe un eșantion de 951 de persoane, cu vârsta de 18+, locuitori ai capitalei, cu o marjă de eroare de +/- 3%. Datele au fost colectate în perioada iulie – august 2019, prin metoda CAPI (Computer Assisted Personal Interviewing).

Articolul INFOGRAFIC/ Câți locuitori ai Chișinăului sortează deșeurile apare prima dată în Ecopresa.

Noua exoplanetă, denumită TOI 700 d, se află la aproximativ 101,5 ani lumină de Soare, fiind o candidată excelentă pentru continuarea observaţiilor cu ajutorul altor instrumente.

„TESS a fost conceput şi lansat special pentru a descoperi planete de dimensiunea Pământului pe orbitele unor stele apropiate”, conform lui Paul Hertz, directorul Departamentului de Astrofizică al NASA de la Washington. „Planetele aflate pe orbitele stelelor din apropiere sunt mai uşor de observat cu telescoapele spaţiale şi cele terestre. Descoperirea lui TOI 700 d este foarte importantă pentru misiunea TESS”, a adăugat el.

Satelitul TESS, lansat în aprilie 2018, caută planete folosind „metoda tranzitului” – identifică variaţii în luminozitatea stelelor provocate de trecerea planetelor prin faţa lor, din perspectiva instrumentelor satelitului. Aceeaşi strategie a fost utilizată cu succes şi de telescopul spaţial Kepler, care a descoperit aproximativ 70% dintre cele aproximativ 4.000 de exoplanete cunoscute.

TESS a identificat trei obiecte pe orbita stelei TOI 700 (acronimul de la „Tess Object of Interest”). TOI 700 este o stea pitică roşie de aproximativ 40% din masa Soarelui şi respectiv cu 50% mai puţin fierbinte decât Soarele. Cea mai apropiată planetă de această stea este TOI 700 b – o planetă telurică, de dimensiuni apropiate Pământului, ce îşi încheie mişcarea de revoluţie în doar 10 zile. Cea de-a doua planetă din acest sistem, TOI 700 c, este de 2,6 ori mai mare decât Pământul şi este o planetă gazoasă, un fel de „mini-Neptun” ce încheie o orbită completă în 16 zile.

TOI 700 d, cea de-a treia planetă descoperită în jurul stelei TOI 700, este cea care a atras imediat atenţia astronomilor. Această planetă este de cu doar 20% mai mare decât Terra şi încheie o orbită în 37 de zile. Planeta primeşte aproximativ 86% din energia pe care Pământul o preia de la Soare şi se află în „zona de aur”, fiind suficient de aproape de steaua sa pentru ca eventuala apă de la suprafaţă să nu îngheţe şi respectiv suficient de departe pentru a nu se evapora complet – condiţie considerată primordială pentru eventuala apariţie şi evoluţie a vieţii.

Descoperirea acestor planete a fost confirmată şi prin intermediul observaţiilor derulate cu Telescopul Spaţial Spitzer, aparţinând tot NASA.

Astrofizicienii derulează o serie de observaţii cu privire la atmosfera planetei TOI 700 d, pentru a afla care sunt condiţiile la suprafaţa acestui obiect.

Articolul Satelitul TESS, aparţinând NASA, a descoperit o planetă similară Pământului apare prima dată în Ecopresa.

Un localnic a publicat mai multe fotografii pe o rețea de socializare. În imagini vedem câteva lebede, dar și un stol de rațe sălbatice.

Ecologiștii presupun că unele lebede nu migrează datorită condițiilor climaterice care i-ar prii.

Precizăm că, dacă doriți să hrăniți păsările atunci optați pentru semințe, bucăți de slănină, dar nicidecum pentru pâine, floricele, chipsuri care le fac doar rău.

Articolul FOTO/ Au ales să ierneze în Moldova. Lebede și rațe, surprinse pe râul Nistru apare prima dată în Ecopresa.

La nivel internațional, preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de: poluarea aerului atât în interior, cât și în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară, produsele chimice periculoase, gestionarea ineficientă a deșeurilor plastice, care au un impact extrem de negativ asupra atât a faunei și florei terestre, cât și a celei maritime.

29 de cașaloți găsiți morți pe costa Mării Nordului

Unul dintre incidentele foarte grave care a adus semne de alarmă întregii umanități, a avut loc în anul 2017 pe coasta Mării Nordului din Germania, unde au fost găsiți 29 de cașaloți morți. Potrivit unui comunicat de presă al Parcului Național WADDEN, în stomacul multor balene au fost găsite deșeuri din plastic. Printre aceste deșeuri au fost găsiți 13 metri de plasă și bucăți de plastic de la automobile care au și cauzat moartea acestor mamifere.

Acest incident din Germania nu este singurul, astfel de cazuri au fost înregistrate de asemenea și în alte state ca: Olanda, Marea Britanie… Păsări, pești, balene, broaște țestoase… În fiecare an deșeurile de plastic ucid 1,5 milioane de animale, iar problema tinde să se agraveze, a declarat Laurence Maurice directoarea de cercetări de la Institutul Francez de cercetări pentru dezvoltare ( IRD).

Astfel, acest lucru a fost posibil doar din cauza ignoranței și iresponsabilității factorului uman, care este supus în mod direct consecințelor faptelor proprii. De aici apare ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de modul în care sunt gestionate resursele naturale, pentru satisfacerea nevoilor generației actuale fără a compromite posibilitatea de satisfacere a propriilor nevoi și ale generațiilor viitoare. În acest sens în timp au fost adoptate și reglementate mai multe norme, atât la nivel regional, cât și internațional în privința asigurării dreptului la un mediu sănătos și sigur.

Dreptul la un mediu sănătos

Dreptul la un mediu sănătos nu se regăsește expres în textul Convenției Europene a Drepturilor Omului, fiind o operă a Consiliului Europei, al cărui scop principal este garantarea supremației dreptului. Așadar Convenția implică și garantarea la un mediu sănătos, această recunoaștere fiind rezultatul unei evoluții jurisprudențiale care, fără a presupune crearea propriu – zisă a unor noi drepturi, a apelat la extinderea sferei de aplicare a drepturilor deja existente recurgând la efectul „protecției prin ricoșeu”.

Astfel este de menționat că atingerile aduse mediului înconjurător nu pot fi protejate direct, ele nefiind prevăzute expres în CEDO, dar prin intermediul încălcării altor drepturi prevăzute în Convenție:
▪ art.2 din Convenție – dreptul la viață;
▪ art.8 din Convenție – dreptul la respectarea vieții private și de familie;
▪ art.6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil;
▪ art.13 din Convenție – dreptul la un remediu efectiv;
▪ art.1 Protocolul nr.1 la Convenție – dreptul de proprietate.

Republica Moldova, alături de alte 192 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite, a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă care conține 17 Obiective ce presupun un mediu natural, sănătos și diversificat, care să satisfacă toate condițiile necesare unei vieți demne.

Cadru unic penru protecția mediului înconjurător

În prezent, crearea unui cadru unic și omogen de norme juridice ce ar asigura o protecție sporită și nu în ultimul rând eficientă a factorilor de mediu pe fondul tendințelor de industrializare tot mai accentuate este destul de complicată, dar posibilă. În acest sens putem menționa că Republica Moldova are o legislație relativ bună în acest domeniu, fiind reglementată la nivel legislativ.

Dreptul la un mediu sănătos și sigur este un drept de ultimă generație care a avut o evoluție rapidă în ultimele decenii datorită unor dezechilibre în cadrul relațiilor dintre om și natură, multe dintre aceste deteriorări fiind cauze ale diferitor experimente ecologice puse în mișcare de către omenire pentru a dezvolta treptat tehnologia și industria fără a se atrage atenția la multe daune și schimbări asupra ecosistemului.

O manieră destul de efectivă și originală în ceea ce privește dreptul la un mediu sănătos se observă și în Jurisprudența CtEDO care a relevat garanțiile procedurale ale acestui drept, îndeosebi dreptul cetățenilor la informare asupra riscurilor de poluare și nu în ultimul rând dreptul la un mediu sănătos și echilibrat, fiindcă calitatea unei vieți depinde de aportul fiecăruia dintre noi, dar și de cât de raționali putem fi.

Autor: Ion TULBURE

Articolul OPINIE/ Dreptul la un mediu sănătos și sigur în contextul Dezvoltării Durabile apare prima dată în Ecopresa.

Potrivit acesteia, volierele urmează a fi amenajate pe un teren care se află în proprietatea întreprinderii municipale Regia „Autosalubritate”. Animalele urmează să fie ținute aici până la amenajarea Centrului de
plasament al animalelor fără stăpân.

Terenul pe care urmează să fie amenajate temporar volierele are o suprafață de 845 de metri pătrați. Î.M. Regia „Autosalubritate va fi responsabilă de elaborarea devizului de cheltuieli, și amenajarea volierelor, a căror mărime va fi coordonată cu Direcția generală locativ-comunală. Regia „Exdrupo” va efectua lucrări de terasament și așternere a stratului de beton asfaltic pe teren.

Articolul Pe o stradă din Capitală vor fi amenajate voliere pentru animalele fără stăpân apare prima dată în Ecopresa.

Adolescenta de 17 ani, care are 2,9 milioane de fani pe Facebook, a scris duminică un mesaj extrem de critic la adresa Guvernului australian.

„Australia este în flăcări. Iar vara acolo abia a început. 2019 a fost un an al recordurilor în ceea ce priveşte temperaturile şi nivelul de uscăciune. Astăzi, temperatura în Sydney a fost de 48,9 grade Celsius. Se estimează că au murit 500 de milioane (!!) de animale în urma incendiilor de vegetaţie. Peste 20 de oameni au murit şi mii de case au ars complet. Incendiile au generat (două treimi) din emisiile naţionale anuale de dioxid de carbon, potrivit Sydney Morning Herald. Fumul a acoperit gheţarii din îndepărtata Noua Zeelandă, provocând încălzirea şi topirea lor mai rapidă. Şi totuşi. Nimic nu a determinat vreo acţiune politică. Pentru că nici acum nu reuşim să facem legătura dintre criza climatului şi evenimentele meteorologice extreme în creştere şi dezastrele naturale precum #AustraliaFires (Australiaincendii). Acest lucru trebuie să se schimbe. Şi trebuie să se schimbe acum”, a scris Greta Thunberg.

Aceasta şi-a încheiat mesajul oferindu-şi sprijinul celor afectaţi de incendiile de vegetaţie.

În 12 ore, mesajul său a colectat peste 57.000 de like-uri, a fost distribuit de 11.000 de ori şi a generat peste 3.600 de comentarii.

Mulţi sunt de acord cu adolescenta suedeză şi şi-au exprimat nemulţumirea privind reacţia Guvernului australian în gestionarea crizei.

Alţii i-au mulţumit Gretei Thunberg pentru că foloseşte platforma pentru a spori nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte acest dezastru.

Greta Thunberg nu este singura celebritate care şi-a exprimat sprijinul faţă de victimele incendiilor de vegetaţie din Australia.

Cântăreaţa americană Pink şi actriţa britanică Naomi Watts se numără printre vedetele care au donat şi au făcut apel la donaţii în beneficiul pompierilor care se luptă cu incendiile de vegetaţie.

„Sunt total distrusă să văd ce se întâmplă acum în Australia, cu oribilele incendii de vegetaţie. Mă angajez să donez 500.000 de dolari direct serviciilor de pompieri locale, care se luptă din greu pe front. Inima mea este alături de prietenii şi familiile din Australia”, a scris Pink într-un mesaj pe platforma de micro-blogging Twitter. Artista americană are 32 de milioane de admiratori pe Twitter.

Acelaşi apel la donaţii l-a făcut şi artista de comedie Celeste Barber, care a reuşit astfel să strângă peste 9 milioane de dolari.

Crucea Roşie Australiană s-a asociat cu reţeaua de televiziune ABC pentru o strângere de fonduri în beneficiul comunităţilor afectate de incendii şi au colectat peste 10 milioane de dolari.

Jucătorul de tenis australian Nick Kyrgios a anunţat, joi, pe pagina sa oficială de Twitter, că va dona victimelor incendiilor din Australia câte 200 de dolari pentru fiecare as servit în vara acestui an.

Staruri locale, precum Nicole Kidman şi soţul acesteia, Keith Urban, Hugh Jackman, Rebel Wilson, Delta Goodrem şi Russell Crowe (neozeelandez, dar care locuieşte în Australia), şi internaţionale, ca Naomi Watts, Jameela Jamil, Chris Brown, Kim Kardashian, dar şi ducesa Catherine de Cambridge şi prinţul William şi-au exprimat sprijinul pentru australienii greu încercaţi.

Sâmbătă, trei incendii de proporţii au ajuns să se unească în regiunea Omeo din statul Victoria, afectând o suprafaţă de aproximativ 6.000 de hectare, potrivit Departamentului pentru mediu din Gippsland.

În statul vecin New South Wales, un alt incendiu produs în regiunea Wollondilly a oraşului Sydney este considerat în continuare „scăpat de sub control”, potrivit departamentului de pompieri din zonă. Incendiile de vegetaţie au afectat aici o suprafaţă de 264.000 de hectare în ultimele luni.

Condiţiile meteorologice s-au înrăutăţit sâmbătă, specialiştii anunţând intensificarea vânturilor şi creşterea temperaturilor. „Astăzi este o zi în care pericolul de incendii este de la sever la extrem în multe regiuni”, au anunţat meteorologii.

În Canberra s-au înregistrat temperaturi record pentru ultimii 80 de ani – 44 de grade Celsius sâmbătă după-amiază, potrivit specialiştilor. Iar în suburbia Penrith a fost stabilit un record de temperaturi pentru bazinul Sydney, respectiv 48,9 grade Celsius.

Premierul Scott Morrison a anunţat, sâmbătă, că numărul deceselor la nivel naţional din sezonul actual de incendii, care a început în septembrie, a ajuns la 23. De asemenea, peste 1.500 de case au fost distruse.

În Victoria a fost declarată stare de dezastru, în New South Wales, stare de urgenţă, ambele beneficiind de resurse guvernamentale suplimentare pentru a gestiona problema incendiilor de vegetaţie.

Articolul Greta Thunberg critică liderii din Australia pentru lipsa de „acţiune politică”. Mesajul a devenit rapid viral apare prima dată în Ecopresa.

SPPN afirmă programul are scopul de a obține date științifice în scopul estimării numărului de ciufi de pădure din țară, identificării locurilor de iernare a acestora și urmăririi pe termen lung a schimbărilor efectivelor de iernare a acestei specii.

Voluntarii care doresc să contribuie la această numărătoare sunt rugați să trimită pe adresa sppn.moldova@gmail.com un mesaj care să cuprindă:

– numărul ciufilor de pădure prezenți în locul de aglomerare;
– coordonatele exacte ale locului unde aceștia se află în perioada iernii (se pot fixa cu ajutorul Google Maps);
– caracterul locului de aglomerare (pâlc de copaci pe stradă, parc, scuar, curte de instituţie publică/, curte privată, curte biserică, cimitir);
– ora numărătorii (în zori, în timpul zilei, sau seara);
– informații despre factori de deranj dacă există);
– alte comentarii adiționale.

Membrii societății menționează că este important ca în timpul efectuării observațiilor voluntarii să fie foarte discreți: păsările să fie urmărite de la distanță, iar strigătele, țipetele și alte manifestări vocale vor fi evitate. La cel mai mic semn de stres din partea păsărilor (stare de alertă, zbor de îndepărtare, țipăt de alarmă), voluntarii trebuie să se îndepărteze.

Ciufii de pădure sunt păsări nocturne, care dorm pe timpul zilei. Prin urmare, este important să țineți cont de regulile mai sus.

Programul se bazează și se adresează tuturor celor care iubesc păsările și doresc să contribuie cu date importante despre ciufii de pădure ce iernează în apropierea lor. Prin urmare, dacă ați identificat în propria localitate un grup de ciufi de pădure, anunțați Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii și contribuiți la îmbunătățirea datelor legate de prezența acestei specii în Republica Moldova!

Articolul SPPN anunță numărătoarea ciufilor de pădure. Cum poți participa și tu apare prima dată în Ecopresa.