Pe data de 22 martie 2019 la Chișinău s-a desfășurat Conferința Națională consacrată Zilei Mondiale a Apelor. Acest eveniment a fost instituit în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu de la Rio de Janeiro (22 decembrie 1992), iar de atunci este sărbătorit anual în scopul sensibilizării populației pe plan global cu privire la necesitatea protecției resurselor de apă.
În acest an conferința s-a desfășurat sub sloganul „Natură pentru Apă”, iar la nivel național motto-ul a fost „Nici un râu fără atenție!” ca răspuns la starea precară în care se află multe râuri din Republica Moldova. La eveniment au participat 150 de participanți, printre ei numărându-se reprezentanți ai autorităților publice de mediu și ai partenerilor de dezvoltare externi, membri ai Consiliilor de bazine si subbazine, reprezentanți ai sectorului academic, mass media, precum și membri ai organizațiilor neguvernamentale de mediu. Mișcarea Ecologistă din Moldova a participat la această conferință cu o colecție de 30 tablouri cu râurile din Republica Moldova și cu peisajele oferite de aceste corpuri de apă. În urma discuțiilor ce au avut loc, echipa MEM împreună cu toți participanți la conferință și cu organizatorii, precm și cu celelalte organizații implicate în activitățile de protecție a apelor, au redactat o rezoluție al cărei conținut este prezentat mai jos.

Vă invităm să lecturați această rezoluție ce poate fi considerată drept  foaie de parcurs în restabilirea râurilor din Republica Moldova și în monitorizarea angajamentelor luate.

Rezoluția Conferinței naționale consacrată Zilei Mondiale a Apelor

Slogan la nivel mondial: Apă pentru toți
Tematica Conferinței: „Nici un râu fără atenție!”

Referindu-se la domeniile actuale ale protecției resurselor de apă și folosirii durabile a ecosistemelor acvatice în Republica Moldova, participanții la Conferință au reafirmat necesitatea unei campanii naționale cu consolidarea eforturilor tuturor actorilor publici (centrali și locali), privați, mediul academic și sectorul asociativ în ceea ce privește protecția și ameliorarea stării ecologice a râurilor mici din Republica Moldova.

Recunoscând, următoarele atribuții ale autorităților administrației publice locale:
a) întrețin și gestionează corpurile de apă de suprafață, zonele și fâşiile de protecție a apelor aflate în gestiune;
b) își deleagă reprezentanții în comitetul districtului bazinului hidrografic;
c) informează societatea civilă și părțile interesate despre anumite aspecte din domeniul apelor, inclusiv despre restricțiile și interdicțiile folosinței apelor;
d) creează, în colaborare cu asociații obștești, comitete sub-bazinale ale râurilor mici;
e) realizează alte sarcini prevăzute de lege.
Menționând, că un pas important în protecția și conservarea resurselor de apă și ecosistemelor râurilor a fost elaborarea și aprobarea modificărilor și completărilor la Lega Apelor, aprobate la 15 noiembrie 2018 și publicate la 04 ianuarie 2019, privind introducerea noțiunile noi, incluse în lege și prevederi, care introduc restricții la bararea cursurilor de apă în cazul construcției iazurilor pe terenuri publice sau private etc.
Atrăgând atenția, că Legea cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, reglementează modul de creare a zonelor de protecție a apelor şi a fâșiilor riverane de protecție a apelor râurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosire şi activitatea de ocrotire a lor.
Accentuând, că unul din obiectivele de bază al Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 şi în Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia prevede îmbunătățirea calității a cel puțin 50% din apele de suprafață și implementarea sistemului de management al bazinelor hidrografice.
Ținând cont de faptul, că acțiunile prioritare ale Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova 2030”, aprobate de Parlamentul Republicii Moldova la 14 decembrie 2018, prevăd îmbunătățirea calității apelor din fluviul Nistru, râul Prut şi pentru alte ape de suprafață; implementarea principiilor de management integrat al resurselor de apă pe toate bazinele şi sub-bazinele hidrografice, inclusiv prin aplicarea practicilor prietenoase mediului în toate sectoarele economiei naționale.
Accentuând necesitatea realizării măsurilor practice de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, stabilite în Republica Moldova în anul 2017, care prevăd îmbunătățirea calității şi cantității resurselor de apă şi contribuie la dezvoltarea comunităților la nivel local prin oferire de servicii ecosistemice (Obiectivele 15.2, 15.3, 15.5, 15.9).
Recunoscând suportul semnificativ acordat de către Programul de Suport (granturi) pentru proiecte mici oferite ONG-urilor în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, finanțat din Proiectul “Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”.
Salutând implicarea eficientă a Asociațiilor Obștești de mediu in soluționarea problemelor râurilor mici la nivel național și local, inclusive prin crearea, menținerea activităților Comitetelor sub-bazinale, care stau la baza acestor activități de promovare a procesului de gestionare integrată a resurselor de apă în Republica Moldova.
Reieșind din faptul, că în conformitate cu articolul 11, litera d) al Legii apelor nr.272 din 23.12.2011, în anul 2018 în Republica Moldova a luat amploare procesul de protecție a râurilor mici și de creare a Comitetelor sub-bazinale, care este coordonat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția “Apele Moldovei”, cu implicarea activă a Asociațiilor Obștești.
Recunoscând problemele prioritare pentru râurile mici:
• Lipsa unui management integrat al apelor în bazinul râului și colaborării în domeniul dat între raioane sau autoritățile/instituțiile abilitate;
• Canalizarea râurilor, îndreptarea sau transferarea albiei naturale;
• Nerespectarea regimului hidrologic al râului (îndiguiri ilegale, nerespectarea regimului de exploatare a lacurilor etc);
• Nerespectarea zonelor riverane de protecție; lipsa fâșiilor de protecție ale râului, a bazinelor acvatice și ale terenurilor agricole;
• Lipsa continuității cercetărilor pentru a evalua bilanțul apei/regimul hidrologic/stării calității apei;
• Epuizarea apelor, erodarea și înnămolirea albiilor râurilor și afluenților;
• Captarea și degradarea izvoarelor;
• Îndiguiri/baraje ilegale pe cursurile râurilor și afluenților;
• Seceta hidrologică și impactul schimbărilor climatice din ultimii ani;
• Lipsa managementului adecvat al ariilor protejate și de conservare a biodiversității și ecosistemelor naturale ale zonei;
• Pășunatul excesiv și ilegal, chiar și în fâșiile riverane de protecție, uneori și în păduri, face aproape imposibilă plantarea perdelelor forestiere de protecție și crearea spațiilor verzi;
• Problema gestionării deșeurilor menajere și a celor industriale, din construcții și agricole – gunoiști ilicite sau neautorizate;
• Lipsa unei informații actualizate privind gestionarea acumulărilor de apă. Lacurile și iazurile din bazinul râului sunt în mare parte arendate și prost administrate, deseori seacă și nu mai pot contribui la alimentarea râurilor sau servicii de ecosistem. La majoritatea bazinelor acvatice lipsesc pașapoartele tehnice și regulile de exploatare;
• Impactul activităților agricole asupra resurselor de apă (poluare, irigare, eroziune);
• Necesitatea actualizării și completării compartimentelor de mediu din Strategiile de dezvoltare social-economică a raioanelor;
• Lipsa unor date în dinamică privind starea și factorii de mediu din teritoriu, dezagregați pe raioane și localități cu referire la sub-bazin;
• Lipsa resurselor financiare la nivel de raion/localități pentru măsuri de protecție a mediului și a cursurilor de apă, capacități limitate pentru elaborarea și  promovarea proiectelor;
• Gradul mic de împădurire;
• Nivelul mic de informare și conștientizare a publicului referitor la protecția și restabilirea resurselor de apă;
• Importanța apei fluviului Nistru pentru dezvoltarea societății din Republica Moldova.

Luând în considerare probleme expuse privind starea râurilor mici din Republica Moldova, participanții la conferință înaintează următoarele recomandări în adresa factorilor de decizie:
1. Restabilirea regimului hidrologic al râurilor pe întreaga perioadă a anului, cu realizarea măsurilor necesare legate de curățirea și amenajarea izvoarelor și afluenților, identificarea izvoarelor captate ilegal, lichidarea îndiguirilor ilicite, respectarea regimului de exploatare a bazinelor de apă, examinarea posibilității de restabilire a albiei naturale a râurilor etc.
2. Realizarea măsurilor de identificare și lichidare a gunoiștilor ilicite din fâșiile riverane ale râurilor, din localități și pe afluenți.
3. Activitățile de protecție a râurilor să se bazeze pe studii științifice.
4. Delimitarea și împădurirea fâșiilor și zonelor de protecție a râurilor pe întreg cursul, inclusiv pe terenurile agricole și în zona lacurilor de acumulare, iazurilor etc.
5. Asigurarea continuității măsurilor de informare, educare și conștientizare a populației, elevilor, agenților economici etc., referitor la protecția și restabilirea ecosistemelor râului, respectiv solicităm Ministerului Educației, Culturii și Cercetării introducerea orelor de protecția a mediului în școli și licee.
6. Facilitarea colaborării între raioane, primării, instituții și societatea civilă în cadrul tuturor Comitetelor sub-bazinale.
7. Atragerea asistenței tehnice și financiare interne și externe pentru soluționarea problemei râurilor mici.
8. Plantările în cadrul evenimentului anual „Un arbore pentru dăinuirea noastră” în anii 2019-2020 să fie efectuate în zonele și fâșiile de protecție a râurilor.
9. Motivarea autorităților publice locale prin majorarea primelor pentru Concursul „Râu curat de la sat la sat” și acordate doar autorităților din sub-bazinele, care au demonstrat un grad sporit de activitate în crearea Comitetelor sub-bazinale și elaborare a Planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice.
10. Implementarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice ale râurilor mici să fie susținute inclusiv din sursele Fondului Ecologic Național.
11. Declararea la nivel național a anului 2020 – „Anul protecției râurilor mici”.
12. Necesitatea urgentă de a îmbunătăți legislația națională pentru a asigura eficient interesul autorităților publice locale în crearea zonelor de protecție a râurilor mici și pentru a preveni în mod eficient cazurile de poluare a râurilor mici de către întreprinderile din industria prelucrătoare.
13. Îmbunătățirea legislației naționale privind accesul gratuit la informația de mediu.
14. Majorarea amenzilor pentru poluarea apelor.
15. Coordonarea cu autoritățile publice locale eliberarea autorizației de deversare a apelor uzate în corpurile de apă naturale.
16. Asistența financiară pentru secretariatele Comitetelor sub-bazinale.
17. Modificarea standardelor privind calitatea resurselor piscicole comercializate pe piața internă.
18. Prioritizarea investițiilor bugetare în construcția sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate. Respectiv, susținem dezvoltarea sistemelor de aprovizionare cu apă doar cu construcția în paralel a sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate.
19. Solicităm ca instituția care coordonează activitățile privind problemele de exploatare a Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk să fie desemnat Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
20. Negocierilor cu privire la exploatarea Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk să fie bazate pe prioritățile și necesitățile cetățenilor Republicii Moldova.

La data de 18 decembrie a avut loc premierea câștigătorului concursului Fii un Artist al Dunării 2018. Ion Zatic, elevul originar din Corjova, lucrarea căruia a fost desemnată câștigătoare la nivel național între cele 27 lucrări participante în concurs cât și la nivel internațional între cele 14 țări din bazinul Dunărean, a fost premiat în cadrul unei ceremonii organizate la liceul din satul Mălăieștii Noi, raionul Criuleni.

Premiul – diplome de apreciere, un aparat foto oferit de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunăre (ICPDR) și Parteneriatul Global pentru Apă din Europa Centrală și de Est (GWP CEE), precum și un set valoros de cărți oferit de Mișcarea Ecologistă din Moldova, organizatorul concursului la nivel național – a fost primit cu mare bucurie de Ion Zatic, care a adresat și un mesaj de mulțumire:

Țin să mulțumesc Mişcarea Ecologistă din Moldova pentru această colecție veritabilă de cărți, dar și pentru darurile aduse. Global Water Partnership, ICPDR Thank you for awarding the 1st place!  Mulțumesc și persoanelor care m-au susținut și mă susțin mereu! 

În anul 2018 s-a desfășurat cea de-a XIV-a ediție a Concursului Fii un Artist al Dunării, iar Moldova a fost desemnată câștigătoare pentru a doua oară în istoria concursului. Astfel, în anul 2014, Elena Gorobeț, cu lucrarea sa „Prietenii apelorˮ a reprezentat cu mare succes Republica Moldova în etapa finală, fiind declarată câștigătoare, iar anul acesta, lucrarea lui Ion Zatic a adus Moldova pe primul loc în etapa finală a Concursului.  Îngrijorat de daunele pe care le aduc industrializarea și urbanizarea habitatelor naturale, Ion Zatic face un apel prin lucrarea sa „Tot ce omul a atins s-a transformat într-un ecosistem închis”,

pentru ca oamenii să depună eforturi pentru conservarea și protecția ecosistemelor naturale în loc să creeze ecosisteme artificiale.

Reamintim că Fii un Artist al Dunării, este o competiție care, începând din anul 2004, a reunit prin artă mii de copii de-a lungul bazinului Dunărean. Astfel, Parteneriatul Global pentru Apă din Europa Centrală şi de Est (GWP CEE) în comun cu Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunăre (ICPDR) și organizațiile coordonatoare din 13 țări (Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Muntenegru, Slovacia, Slovenia și Ucraina) încurajează copiii să atragă o mai mare atenție la râurile din preajma localităților și să reflecte, prin artă, ce înseamnă mediul înconjurător pentru ei.

Cerere de ofertă pentru lucrări tehnice de înfiinţare a 6 ha de perdele forestiere de protecţie în cadrul primăriei Trebujeni, Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi 

ONG-ul AO Mişcarea Ecologistă din Moldova are plăcerea de a invita potențialii ofertanți să depună o ofertă pentru furnizarea de servicii în conformitate cu Lista Cerințelor prevăzută în prezenta Cerere de Ofertă (CdO).

CdO este formată din următoarele:

• Scrisoare de Invitație a CdO 
• Secțiunea I:  Particularitățile CdO
• Secțiunea II: Instrucțiunile pentru Ofertanți
• Secțiunea III: Lista Cerințelor
• Secțiunea IV: Formulare de Licitație Returnabile:

Formularul A: Formular de Depunere a Ofertei
Formularul B: Formular cu Lista Prețurilor
Formularul C: Formular de Ofertă Tehnică
Formularul D: Formular privind Experiența Anterioară
Formular E: Formular al capacităţii tehnice
Formular F: Formular al calificării şi experienţei personalului de bază

Dacă sunteți interesat să trimiteți o ofertă ca răspuns la această CdO, vă rugăm să pregătiți oferta în conformitate cu cerințele și procesul care sunt prevăzute în această CdO și expediați-le ONG-ului AO Mişcarea Ecologistă din Moldova până la data limită de depunere a cererii stabilită în Secțiunea I: Particularitățile CdO.

Așteptăm cu nerăbdare să primim oferta dumneavoastră.

Persoană de contact: Elena Scobioală, coordonator de proiect, tel: 022237149, adresa email: mem@mem.md

Pe data de 12 octombrie 2018, Rezervația naturală „Plaiul Fagului” a inaugurat clădirea viitorului Centru  de Informare și Educație Ecologică „Rădenii Vechi”. Reconstrucția și crearea acestui Centru este realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea turismului rural pe teritoriul raionului Ungheni prin utilizarea durabilă a resurselor naturale”, finanțat de Programul Polska Pomoc, Polonia. Proiectul este implementat de Fundaţia Padurii Romincka, Polonia şi Rezervația Naturală „Plaiul Fagului”, în colaborare cu Consiliul raional Ungheni şi Agenția pentru Dezvoltarea Regionala și Integrarea Europeana Ungheni. Reconstrucţia centrului a început în iunie 2017 şi a durat un an şi patru luni, costul proiectului fiind de 5 mln de lei. Rezervația a avut o contribuție de  10% la realizarea lucrărilor. Centrul va oferi oportunități pentru dezvoltarea potențialul turistic al Rezervației, prin crearea unor oferte informativ-ecologice interesante privind ecosistemele, flora și fauna rezervației, ciclul de viață a unei păduri.  În curând, în cadrul Centrului urmează să fie amenajată o sală pentru activități de informare, conferințe şi o mini-expoziţie a speciilor de plante, insecte şi animale care locuiesc în rezervație, inclusiv cele înscrise în Cartea Roșie. La fel, Centrul are 12 locuri de cazare.

Rezervația Naturală „Plaiul Fagului” are o deosebită valoare turistică, iar în anul 2017 a fost vizitată de peste două mii de turişti, atît din ţară, cît şi de peste hotare. Pe teritoriul Rezervației este amenajat un traseu turistic, cu scopul promovării arboretelor cu fagi seculari (înălţimea 35 m, diametrul mediu peste 1m şi vîrste de peste 100 de ani). Lungimea traseului este de aproximativ 2,3 km şi poate fi parcurs în 2 ore .

Această pagină va fi permanent actualizată în scopul facilitării accesului la informații obiective despre starea râurilor din Republica Moldova și în scopul creșterii conștientizării colective.

Portalul www.ecopresa.md 

Strigăt „în pustiu” sau cui îi convine dispariţia albiei vechi a Nistrului

Novodnestrovsk: „Briliantul” care ne lasă fără apă

Răut, emblema râurilor mici

Râurile mici au ajuns „la limita catastrofală”

Salubrizare: Peste două tone de deșeuri au fost scoase din Rezervația „Orheiul Vechi”

A fost aprobat primul plan de acțiuni pentru îmbunătățirea Prutului

SALVAREA NISTRULUI, o problemă de securitate națională și regională

Resursele de apă: principii de management

Portalul www.moldova9.com

„Pentru un Răut curat”: Peste 100 de persoane, majoritatea elevi, au curăţat valea râului ”Răut” în perimetrul localităților Trebujeni și Butuceni

Declaraţie ÎNGRIJORĂTOARE: Râurile mici din Republica Moldova au ajuns “la limita catastrofală”

Portalul www.cuvântul.md

„Briliantul” care ne lasă fără apă

Portalul www.natura.md

Salubrizare: Peste două tone de deșeuri au fost scoase din Rezervația „Orheiul Vechi”

Mișcarea Ecologistă din Moldova anunță concurs de oferte pentru selectarea unei companii ce va oferi următoarele servicii:

- Elaborare concept pentru 4 reportaje video care vor reflecta speciile de plante, reptile, păsări şi mamifere precum şi peisajul şi biodiversitatea în general în arealul rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi;

- Producție a 4 reportaje video cu sonorizare care vor reflecta speciile de plante, reptile, păsări şi mamifere precum şi peisajul şi biodiversitatea în general în arealul rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi;

- Post-producție (montare) a 4 reportaje video cu sonorizare care vor reflecta speciile de plante, reptile, păsări şi mamifere precum şi peisajul şi biodiversitatea în general în arealul rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi.

Termenii de referință pot fi descărcați aici

Rugăm să transmiteți oferta Dvs la adresa de email: mem@mem.md sau pe adresa S.Lazo nr.13, pînă la data de 15.01.2018

Mișcarea Ecologistă din Moldova anunță concurs de oferte pentru selectarea  unei companii în vederea producerii a 3 emisiuni radio tematice în cadrul proiectului “Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservat”.

Termenii de referință pot fi descărcați aici

Companiile interesate sunt rugate să expedieze dosarul de aplicare prin e-mail, la adresa  mem@mem.md sau la sediul Mișcării Ecologiste din Moldova, str.S.Lazo 13 pînă la data de 01 noiembrie 2017.

Recent, prin intermediul unui proiect european „Rute culinare în Republica Moldova – înregistrarea și promovarea produselor locale și regionale din raionul Călărași”, a fost deschisă calea pentru înregistrarea în sistemul indicațiilor geografice la nivel național și internațional a 2 produse agroalimentare moldovenești. Este vorba despre dulceața din petale de trandafir produsă în Călărași și rachiul de caise produs în Nimoreni. Ambele sunt produse tradiționale, specifice poporului nostru.

În Republica Moldova, din punct de vedere legal, cadrul necesar pentru demararea acestui proces exista de mai mult timp . Avem o lege privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate și un acord semnat cu UE privind recunoașterea și protecția reciprocă a produselor înregistrate în sistemul indicațiilor geografice. Totuși, din cauza anumitor bariere instituționale, dar și a neînțelegerii de către producători a avantajelor și beneficiilor pe care le-ar putea aduce această certificare – lucrurile au cam stat pe loc, în special în domeniul produselor agroalimentare.

Începând cu anul 2015, datorită proiectului promovat și implementat de Development Policy Foundation o organizație non-guvernamentală din Polonia și partenerii săi locali Mișcarea Ecologistă din Moldova și Casa Părintească, cu susținerea Programului de Cooperare pentru Dezvoltare Polonez al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone, a fost dat startul unei activități care urma să miște carul din loc. Și… carul s-a mișcat.

Scopul stabilit de proiect, cel de a încuraja ONG-urile și autoritățile locale să creeze parteneriate durabile care ar facilita procesul de înregistrare a produselor regionale/locale a fost atins. Cele două produse selectate în cadrul proiectului, fiind astăzi deja în proces de înregistrare ca indicații geografice protejate la nivel național.

În continuare vă prezentăm un interviu, cu dl Wojciech Szpocinski, director al Development Policy Foundation, expert în domeniu și dna Agata Koziej, coordonator al proiectului,  care ne vor oferi o privire de ansamblu referitor la avantajele sistemului indicațiilor geografice și experiența Poloniei în acest domeniu.

Dle Szpocinski, ce ar avea de câștigat Republica Moldova dacă tot mai multe produse ar fi protejate la nivel european prin sistemul Indicațiilor geografice protejate?

W.Sz. Avantajele sunt evidente: produsele care sunt incluse în sistemul de protecție a indicațiilor geografice, prin definiție sunt produse de calitate. Sistemul oferă drepturi de protecție a produselor înregistrate atît în Moldova cît și în UE, asigurînd un mecanism clar de combatere a produselor contrafăcute, false sau care induc în eroare descrierea sau caracteristicile produsului. Sistemul indicațiilor geografice stabilește reguli clare care asigură monitorizarea calității pentru produsele alimentare din acest sistem. Astfel, Indicațiile geografice sunt acel mesaj pentru consumator, dovada calității și specificității produsului pe care îl procură. Într-un cuvânt: Indicația geografică este un brand de calitate.

Dna Koziej, vă rugăm să ne împărtășiți rezultatele Poloniei la acest capitol.

A.K. Pînă în prezent în Polonia sunt 37 de produse înregistrate (19 produse IGP, 9 SGT, 8 DO), dar procedura este deschisă pentru alte cîteva produse. Este vorba despre produse din categoria brînzeturi(“oscypek”, “bryndzapodhalańska”, “ser koryciński”), cîteva tipuri de miere de albine produsă în diferite regiuni ale Poloniei (“mióddrahimski”, “miódwrzosowy z BorówDolnośląskich”, “miódkurpiowski”, “podkarpackimiódspadziowy”), legume (diferite tipuri de fasole), fructe -căpșuni(“truskawkakaszubska”), mere(“jabłkagrójeckie”) sau fructe uscate - prune (“suskasechlońska”), cîrnăciori, pește – carp (“karpzatorski”), băuturi alcoolice - mied (trei tipuri – în funcție de raportul  alcool/miere).

Ne-am întâlnit cu producătorul de ulei de camelină (“Wielkopolskirydzowyolej”), care este produs din Camelina sativa. Produsele sale sunt în prezent vândute în cea mai mare rețea de supermarkete din Polonia (fiind promovat ca cel mai ieftin ulei – “Biedronka”). Acum este o tendință tot mai mare în rîndul cumpărătorilor de a deveni mai conștienți față de produsele pe care le cumpără, oamenii au început să distingă produsele certificate, își amintesc sigla de certificare. În consecință și rețelele de supermarketuri au început să fie mult mai interesate de producătorii locali care dețin un brand de calitate, o certificare. Un alt exemplu de produs care a devenit interesant anume datorită existenței unei certificări este șunca specială portugheză.

Deci nu este vorba numai despre produse regionale poloneze,  dar și de produse regionale din întreaga Europă. Produsele cu certificare sunt considerate a fi de bună calitate și interesante – în sensul de unicitate, care este la modă, așa că se vinde bine.

Potrivit rapoartelor, Indicațiile Geografice ajută la îmbunătățirea situației economice a fermelor mici și mijlocii, (permițându-le să dezvolte tipuri speciale de producție pe bază de calitate, tradiție, ecologie). Acest sistem a ajutat, de asemenea, la dezvoltarea agroturismului în Polonia, deoarece oamenilor le place să viziteze locuri în care pot găsi produse specifice.

Ce părere aveți, de ce producătorii din Moldova încă nu conștientizează avantajele acestui sistem? Cum credeți care sunt motivele pentru care Moldova a rămas atât de mult în urmă la capitolul dezvoltării sistemului de indicații geografice protejate?

W.Sz. În Moldova există deja anumite rezultate și sunt destul de optimist în acest sens: Acordul de Asociere, inclusiv DCFTA, vor intra în vigoare, în curînd, Ministerul Agriculturii a elaborat regulamentul privind evaluarea caietelor de sarcini pentru produse agro-alimentare(cu suportul proiectului nostru), primele două produse agroalimentare vor intra în sistemul indicațiilor geografice protejate, chiar dacă o sa mai dureze ceva timp, iar lucrurile vor avansa de acum înainte destul de repede. În ceea ce privește atitudinea producătorilor, este destul de dificil pentru ei să accepte și să înțeleagă acest sistem – dar anume acesta este cazul cînd e necesar ca cineva să deschidă calea – lucru pe care l-am urmărit în proiectul nostru. Ceilalți ne vor urma în curînd. Vă asigur.

Mai multe articole cu privire la sistemul indicațiilor geografice puteți găsi accesând link-urile:

http://www.europalibera.org/media/video/27508719.html

http://adevarul.ro/moldova/social/cum-protejate-produsele-moldovenesti-piata-ue-1_562e4734f5eaafab2c0e7734/index.html

http://agepi.gov.md/ro/gi-ao-tsg/despre

Elena Scobioală

Revista Natura