O mare parte din problemele de mediu cu care ne confruntăm în prezent se datorează faptului că nu toți înțeleg gravitatea propriilor acțiuni, iar cei care sunt responsabili de prevenirea, rezolvarea sau aplanarea problemelor ecologice le tratează superficial din lipsa cunoștințelor necesare.

În aceste cazuri, societății civile îi revine responsabilitatea de a identifica metode prin care să semnaleze gravitatea riscurilor ecologice la care ne expunem, să ofere sugestii și să mobilizeze factorii de decizie pentru a găsi o soluție adecvată.

Această rubrică găzduiește petiții, reclamații și apeluri către autoritățile de mediu din partea Mișcării Ecologiste din Moldova și a altor reprezentanți ai societății civile.

2011 – Atitudini revista “NATURA” – Moldova în fum

2011 – Atitudini revista “NATURA” – Propuneri pentru Ministru

2011 – Scrisoare deschisă dlui Gheorghe Şalaru, Ministerul Mediului, cu privire la modernizarea Autorităţii Centrale de Mediu

2002 – Scrisoare deschisă cu privire la construcţia garajelor

Natura a reprezentat dintotdeauna un leagăn de inspirație, captivându-ne cu frumusețea peisajelor și cu vraja propriei înțelepciuni. Lipsa noastră de răbdare și imaturitatea cu care ne pornim să schimbăm natura duce la deteriorarea și pierderea patrimoniului natural, parte componentă a fiecărei civilizații umane.

Din acest motiv, una din datoriile fiecărui cetățean responsabil este să atragă atenția asupra modificărilor care determină degradarea mediului înconjurător, și rubrica de față reprezintă locul potrivit pentru a face acest lucru.

2012 – Atitudini revista “NATURA” – Patrimoniul cultural al capitalei

2011 – Scrisoare deschisă autorităţilor, cu privire la patrimoniul cultural al ţării

2010 – Atitudini revista “NATURA” – Parcul din Trebujeni

2010 – Scrisoare Deschisă Dlui Dorin Chirtoacă, Primarul General al Municipiului Chişinău cu privire la procesele degradante şi distructive care au afectat fondul locativ urban

2007 – Scrisoare deschisă Dlui Vasile Tarlev cu privire la patrimoniul cultural al RM

1998 – SOS Valea Morilor

Întrucît riscurile poluării cu metale și deșeuri radioactive nu sunt cunoscute de toată lumea, manevrarea și gestionarea lor se realizează deseori complet iresponsabil, punând în pericol viața și sănătatea multor oameni, unii aflați la o depărtare considerabilă de zona care adăpostește depozitele radioactive. Chiar și un simplu transport, realizat în condiții nesigure, amenință serios existența organismelor vii din regiunea tranzitată.

Din acest motiv, petițiile și apelurile prin care se cere insistent creșterea gradului de responsabilitate în legătura cu prevenirea poluării radioactive își au rostul lor, iar această rubrică reprezintă un loc unde părțile interesate se pot consulta și pot înainta propriile lor demersuri.

2003 – Comunicat de presă al Consiliului de Cooperare al organizaţiilor neguvernamentale de mediu, a Mişcării Ecologiste din Moldova şi al Comitetului Naţional Antitranzit nuclear

2003 – Declaraţia Comitetului Naţional Anti-Tranzit Nuclear

2002 – Declaraţia Consiliului de Cooperare al Organizaţiilor Neguvernamentale de Mediu

2002 – DECLARAŢIA MIŞCĂRII ECOLOGISTE DIN MOLDOVA cu privire la „Transportarea deşeurilor radioactive de la Kozlodui, Bulgaria pe teritoriul R.M.”

2000 – Scrisoare deschisă către Preşedintele Republicii Moldova

1998 – Apel Tranzitarea deşeurilor radioactive – o problemă încă actuală

1998 – Campania organizată împotriva tranzitării deşeurilor radioactive de la Kozlodui

1998 – Scrisoare deschisă cu privire la neadmiterea tranzitării deşeurilor radioactive pe teritoriul RM

Poluarea mediului devine treptat un fenomen asemuit crengii retezate chiar sub picioarele noastre: prin propriile noastre acțiuni ne otrăvim singurele sursă de hrană și apă. Întrucît nu ne putem pune speranța în forțe divine care vor înlătura poluanții din locul unde noi i-am aruncat, e necesar să ne mobilizăm și să ne creem deprinderea de a interveni în problemele de genul acesta, chiar dacă la prima vedere, se pare că nu ne privește pe noi.

În această situație, importanța liderilor de opinie este crucială, și din acest motiv, apelurile și demersurile lor trebuiesc interpretate și tratate la adevărata scară  a gravității.

2001 – Apel cu privire la reducerea poluanţilor organici persistenţi (POP)

Problemele de mediu cu care se confruntă Republica Moldova țin și de utilizarea necorespunzătoare a solului și a depozitelor din adâncimi. Goana noastră după beneficii nesustenabile trădează o atitudine primitivă a omului în ceea ce privește felul în care tratează Pământul.

Această secțiune reprezintă doar un canal din multele prin care sesizările și reclamațiiloe pot ajunge la factorii de decizie implicați în aceste activități.

1996 – Adresare procurorului general cu privire la firma de exploatare a petrolului REDECO Ldt Company

Problemele de mediu, tot mai multe, mai diverse și mai agresive, netratate la vreme, sunt în măsură să provoace daune ireversibile. Poluarea, încălzirea globală, efectul de seră, dispariția speciilor de floră și faună, deși au un impact global, pot fi înlăturate încetul cu încetul prin intermediul educației și conștientizării ecologice. Importanța acesteia în societate va fi demonstrată odată cu trecerea vremii, atunci când generațiile care au înțeles locul pe care îl ocupă omul în natură vor acționa responsabil în relația lor cu mediul înconjurător.

2012 – “Fără educaţie ecologică suntem lipsiţi de orice viitor” – Alecu Reniță (revista Didactica Pro, nr.4(74) septembrie 2012)

2012 – Demers către Ministrul Educaţiei cu privire la importanţa educaţiei ecologice

2010 – Scrisoare Deschisă Domnului Vlad Filat, Prim-Ministru al Guvernului Republicii Moldova cu privire la educaţia ecologica

Starea ecologică proastă a râurilor din țara noastră se datorează în principal poluării masive (utilizarea pesticidelor, chimicalelor, deversarea apelor menajere insuficient prelucrate de stațiile de epurare, deversarea gunoaielor solide, extrageri ilegale de nisip, prundiș sau petrol). Lipsa metodelor de presiune și lobby, care să stimuleze gradul de implicare din partea autorităților și a societății civile, contribuie  la înrăutățirea situației.

Mișcarea Ecologistă din Moldova a înaintat, în repetate rânduri, demersuri prin care se atrage atenția asupra problemelor râurilor, propunând soluții de compromis care să împace cerințele economice cu necesitățile ecologice ale acestor ecosisteme acvatice.

2015 – Demers din partea Mișcării Ecologiste în privința Gestionării bazinului râului Prut

2005 – Declaraţia cu privire la BH Prut, adoptată la conferinţa internaţională „ÎMPREUNĂ PENTRU UN PRUT CURAT”

2005 – Apelul participanţilor la Expediţia Ecologica „Lăpuşniţa – Un Râu Curat”

1996 – Apelul participanţilor la întrunirea naţională a ONG-urilor ecologiste pe marginea “Proiectului de protecţie a mediului pentru bazinul Dunării” în legătură cu proiectarea terminalului Giurgiuleşti

Proiectul Legii privind navigaţia internă (denumirea completă proiectul Legii cu privire la transportul naval intern nr. 1894 din 21.08.2012) şi punerea lui în aplicare, propus de Guvern (Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor) şi Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului, amenință să pună în pericol sănătatea ecologică a principallor râuri ale Republicii Moldova – Prut și Nistru – provocând daune irecuperabile ecosistemelor acestora. Pe lângă asta, este de așteptat ca proiectul nominalizat să favorizeze economia tenebră şi să încurajeze corupţia în sistem.

Această rubrică găzduiește mai multe scrisori semnate de ONG-urile de mediu şi de Grupul de Lucru pentru Mediu al Consiliului Naţional pentru Participare. Aceste petiții au fost expediate, în perioada 2012-2013, în adresa Guvernului şi Parlamentului, cu solicitarea de a nu admite promovarea acestui proiect de lege în forma propusă cu impact deosebit de negativ asupra ecosistemelor Nistrului şi Prutului şi a asigura dezvoltarea transportului fluvial fără a distruge aceste ecosisteme.

2013 – APEL de nepromulgare a Legii „Cu privire la transportul naval intern” nr. 1894 din 21.08.2012

2013 – Proiectul Legii privind transportul naval intern – Parlamentul intenţionează se adopte legea care va distruge ecosistemele Nistrului şi Prutului

2012 – Scrisoare deschisă către Marian Lupu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova 

Mărturii ale unor timpuri apuse, monumentele geologice și paleontologice se află azi sub mâna unor oameni care nu înțeleg valoarea lor istorică. Aceste rămășițe ale istoriei Pământului sunt considerate drept terenuri agricole nevalorificate sau zăcăminte minerale încă neexploatate.

Pentru ca vocile ecologilor și a specialiștilor să răzbată prin tumultul intereselor economice imediate, secțiunea aceasta oferă spațiu pentru înaintarea demersurilor legate de păstrarea în stare bună a acestor locații neglijate.

2015 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Demers către Comisia Parlamentară pentru Administrație Publică, Dezvoltare Regională, Mediu și Schimbări Climatice)

2015 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Scrisoare deschisă dlui Procurorul general)

2015 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Scrisoare deschisă dlui Veceaslav Untilă)

2014 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Intervenție revista Natura Vlad Zbârciog)

2014 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Intervenție revista Natura Vlad Zbârciog)

2014 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Intervenție revista Natura Vlad Zbârciog) 

2014 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Intervenție cititor revista Natura)

2014 – STÂNCILE DE LA HORODIȘTE (Intervenție revista Natura Vlad Zbârciog)

2005 – PEȘTERA ”EMIL RACOVIȚĂ” (Comunicat de presă al Mişcării Ecologiste din Moldova)

2004 – PEȘTERA ”EMIL RACOVIȚĂ” (Comunicat de presă)

2004 – PEȘTERA ”EMIL RACOVIȚĂ” (Demers către dl.Andrei Conişescu, Preşedintele Comisiei Parlamentare pentru ecologie a Parlamentului Republicii Moldova)

Speciile de floră și faună prezente pe teritoriul Republicii Moldova, precum și efectivele populațiile ale acestora, reprezintă o parte foarte importantă a patrimoniului natural. Vulnerabilitatea acestor specii în fața agresivității influenței antropice  a determinat necesitatea creării și implementării unei legislații corespunzătoare, naționale și internaționale, care să contribuie la protejarea și conservarea acestor specii.

Încălcarea grosolană a legislației naționale provoacă apariția unor instrumente menite să facă presiuni asupra celor responsabili de situația biodiversității de la noi din țară. Din acest motiv, petițiile, reclamațiile și scrisorile deschise menite să atragă atenția asupra florei și faunei din Republica Moldova se regăsesc în această rubrică.

2013 – Vânătoarea de mistreţi versus integrarea în UE. CNP spune nu!