Acordul de la Paris – o „poliță de asigurare” pentru fiecare
Acord de la Paris stabilește direcțiile și mecanismele prin care statele semnatare vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră, a afirmat Valeriu Munteanu, Ministrul Mediului. Totodată, acesta a menționat că Acordul de la Paris este singurul la care au aderat și marii poluatori precum Statele Unite ale Americii, India și China.
Dafina Gercheva, Coordonatoare Rezidentă ONU, Reprezentanta Rezidentă PNUD, a remarcat că Acordul reprezintă un triumf al democrației și l-a comparat cu o „poliță de asigurare pentru planetă”. Astfel, anul 2015 ani s-a dovedit a fi o oportunitate fără precedent pentru ca lumea să-și schimbe calea, adoptând o cale de dezvoltare incluzivă, durabilă și rezistentă.
În conformitate cu angajamentele asumate, Republica Moldova are două posibilități prin care să-și micșoreze indicele de poluare. Prima ține de reducerea necondiționată, care constă în reducerea cu 64%-74% a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar cea de a doua reducerea condiționată ține de reducerea cu aproximativ 80% a emisiilor gazelor cu efect de seră. În ambele situații, țara noastră va avea nevoie de un suport financiar substanțial în mărime de 1,3 și respectiv 3,7 miliarde dolari pentru perioada 2016 – 2020, iar pentru perioada 2020 -2030 de 4 -8,6 miliarde dolari.
Chiar dacă Acordul este apreciat dreptul unul istoric, Vasile Scorpan, managerul Oficiului Schimbarea Climei, a explicat că acesta nu prevede mecanisme de penalizare în cazul în care unul din statele semnatare nu-și îndeplinește obligațiile și nu are nici o metodă de stimulare a țărilor care își vor respecta angajamentele asumate. Dar, este în interesul fiecărui stat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, pentru salvarea planetei.
Deși Republica Moldova nu are un indice mare de poluare, raportat la situația globală, ea este afectată direct de schimbările climatice. Printre riscurile la care este expusă țara, a menționat Vasile Scorpan, ar fi de enumerat: lipsa apei potabile, uscarea speciilor autohtone de arbori, dispariția unor specii din faună, floră, deșertificarea, scăderea producției agricole și altele.
Acordul de la Paris va fi semnat pe 22 aprilie 2016, de Ziua Pământului, la New York. Procedura de semnare va dura până la 21 aprilie 2017, apoi fiecare stat va trebui să ratifice la nivel național Acordul. Procesul ar urma să aibă loc până în 2020. În plus, Acordul va intra în vigoare doar dacă 55% dintre state îl ratifică și doar pentru statele care îl ratifică.
Documentul se bazează pe prevederi care vor contribui la atenuarea – reducerea emisiilor suficient de rapid pentru a atinge obiectivul de temperatură ; la transparență și crearea unui stoc global de absorbție pentru combaterea schimbărilor climatice; la adaptarea – consolidarea capacității țărilor de a face față efectele schimbărilor climatice; la consolidarea capacității de recuperare ca urmare a efectele schimbărilor climatice; la suport – inclusiv financiar.
Clubul de presă „Schimbările Climatice – abordarea post COP21” a fost organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, în parteneriat cu Programul de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu, PNUD și Ministerul Mediului. În cadrul clubului de presă au fost invitați: Valeriu Munteanu, ministru în exercițiu al Mediului, Dafina Gercheva, Coordonatoare Rezidentă ONU,Reprezentanta Rezidentă PNUD, Inga Podoroghin, Ministerul Mediului, Șefa secției Direcţia Analiză, Monitorizare şi Evaluare a Politicilor; Stela Drucioc, managerul Oficiului Finanțării de Carbon, Ministerul Mediului; Vasile Scorpan, managerul Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului.
