Aromele de la Casa Chistrea

Moșia Tamarei Chistrea, una din gazdele-primitoare, incluse în ruta culinară de la Palanca, este amplasată sub geana pădurii dinspre Tochilea Sipotenilor. Aici, în ograda bine-îngrijită din care vedem ca-n palmă panorama s. Palanca, pășim într-un tărâm înmiresmat – din primăvară până în toamnă aromele florilor, ale fructelor și legumelor coapte ne răsfață simțurile. Tot aici, gustăm din brânza de capră, din sucul de roșii și ghiveciul de legume, din pâinea de casă. Toate produsele sunt de origine locală, crescute în grădina și ograda proprie, ecologic-pure, cultivate și pregătite fără utilizarea fertilizanților sau conservanților.

Tamara Chistrea este ajutată de cei doi copii – fiica Ludmila și fiul Victor, precum și de familia lărgită. Jumătate din grădina de circa 50 de ari este plantată cu diferite soiuri de fructe și arbori, unele rămase de la mama și bunica gazdei noastre. Aici găsim zmeură, coacăză neagră, mure și agriș, căpșune. Și arbori de pere, mere, vișini, piersici, nuci sunt îngrijiți și rodesc an de an.

Zmeura, care ocupă cea mai mare parte din suprafața destinată fructelor, se coace prima, începând cu luna iunie. Atunci, printre rândurile aliniate ca la carte a mini-plantației, nu ostenesc să adune roada mâinile harnice ale mamei Tamara și fiicei Ludmila, care își programează an de an concediul anume la culesul zmeurei. Și numai câte povești și amintiri sunt depănate în cele câteva zile, când fructul aromat este cules cu dragoste! „Zmeură cultivăm de mai bine de 50 de ani, moștenind îndeletnicirea de la mama. Utilizăm zmeura atât pentru consum în stare proaspătă și pentru dulceață, cât și pentru vânzare. De vreo 30 de ani cultivăm mure. Pământul e bun și avem roadă bogată”, ne spune Tamara Chistrea.

Dintre toate fructele, zmeura este conservată fără fierbere, în amestec cu zahărul, în proporții egale. Apoi vine rândul coacăzei negre și agrișului, care fac o combinație perfectă pentru dulceață. Ele sunt preparate respectând o veche rețetă – la câte 1 kg din fiecare tip de fructe se pune 1,5 kg de zahăr, se amestecă bine și se fierbe la foc molcom. Aromate și pline de vitamine sunt și murele, vișinele, prunele și piersicile conservate și ele după rețete tradiționale.

De la primii vizitatori, Tamara Chistrea a aflat că dulcețurile se combină perfect cu brânza de capră proaspăt pregătită.

Creșterea de caprine este ocupație tradițională la Palanca, iar în gospodăria Tamarei Chistrea, alături de găini și cocoși, rațe și gâște, în ocol își găsesc loc și două capre. Iar Casa Chistrea este și singura din traseul culinar unde poate fi degustat cașul de capră. Și aici gospodina are secrete de preparare. Mai întâi strânge laptele câte două zile la rând, apoi îl procesează. Din șase kg de lapte obține câte un kg de brânză. Știe că laptele de capră este bogat în proteine, calciu, potasiu, vitamina B2 și recomandă consumul acestui produs. „Îmi place laptele de capră crud, dar și brânza – sunt foarte benefice pentru organism. Pregătesc și chișleag – am un ulcior special pentru asta”, ne zice gospodina, cu îndemnul de a gusta din produsele aranjate pe masa din curte. Aici își găsește loc și sucul dens pregătit prin fierbere din roșiile cultivate în grădină, și ghiveciul din legume.

Un alt produs al casei este pâinea de casă coaptă în cuptor. Din zori și până la amiază durează tot procesul. De la dospit și până la pâinea rumenă pe masă gospodina are un ritual exact, deprins de la mama.  Câte nouă tăvi mari, rotunde încap în cuptorul Casei Chistrea. Tot în cuptor este coaptă și tradițională „baba albă”.

În curtea Tamarei Chistrea se înalță două case, una dintre care este veche de peste 100 de ani, fiind rămasă de la bunica Vera. Casa bunicii este bine păstrată, fiind împodobită în stil tradițional, cu prosoape la icoane, covoare țesute la stative, păretare și țoluri. În aroma florilor și a pădurii din capătul grădinii, Casa Chistrea este un loc tocmai potrivit și pentru un sejur.

Text în limba română: Lilia Curchi