Conferința internațională „Schimbările climatice – de la viziune la acțiune”

     Pe data de 5 iunie, Mișcarea Ecologistă din Moldova a avut plăcerea de a participa la Conferința Internațională de Mediu. Evenimentul, organizat de Ministerul Mediului, s-a desfășurat la Palatul Republicii și a avut drept abordare tema „Mediul și schimbarea climei – de la viziune la acțiune”. Sala s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei peste 400 de reprezentanți ai structurilor guvernamentale din RM, mediului academic, instituțiilor de învățămînt, mediului de afaceri, autorităților publice locale, ONG-urilor de mediu, ai ambasadelor cu sediul în RM (Ambasada Franței, Cehiei, Poloniei, Turciei). De la tribună au adresat mesaje de susținere Wicher SLAGTER, Şeful Secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Excelența Sa Pascal VAGOGNE, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în Republica Moldova, Anne Rose Marie JUGĂNARU, Secretar de Stat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Georges DEBIESSE, Inginer de Poduri, Ape şi de Păduri, Ministerul Ecologiei, Dezvoltării Durabile şi Energiei din Franţa, Dafina GERCHEVA, Coordonator Rezident ONU și Reprezentant Rezident PNUD în Moldova, Anna KAPLINA, Coordonator afaceri de mediu, Comisia Economică pentru Europa a ONU, Constantin Mihăilescu, reprezentantul Agenţiei Austriece pentru Dezvoltare (ADA), Gheorghe DUCA, Preşedintele Academiei de Științe a Moldovei, Alexei ATUDOREI, Preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Deşeurilor Solide, Reţeaua din SE Europei şi Zona Mediteraneană din România, și Alecu RENIŢĂ, Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova

      În deschiderea Conferinței, ministrul Mediului Sergiu Palihovici, a salutat participanții și i-a felicitat de Ziua Profesională a lucrătorilor din domeniul protecției mediului. Prim-ministrul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, a menționat că sarcina politică a executivului pe care îl conduce este legată strâns de protecția mediului, având drept priorități naționale armonizarea legislației naționale de mediu cu politicile Uniunii Europene.  De asemenea, primul ministru a trecut în revistă principalele obiective setate pentru viitorul apropiat: nimicirea depozitelor de pesticide, extinderea suprafețelor de păduri cu 15%, și nu în ultimul rând, creșterea nivelului de educație ecologică în rândul populației. În acest sens, ministrul Mediului a confirmat că lipsa cursului de educație ecologică se observă în cultura noastră și în stilul nostru de viață, făcându-ne vinovați de poluarea mediului zi de zi.

    Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a vorbit despre felul în care societatea civilă a început să conștientizeze necesitatea protecției mediului înconjurător. El a adus aminte audienței de vremurile de după 1983, când Republica Moldova trecea printr-o perioadă de deșteptare ecologică și era frământată de procese care au schimbat pentru totdeauna fața țării: salvarea Stâncii Mari și a rezervației peisagistice Saharna de la pieire. Realitățile și problemele mediului înconjurător au determinat Mișcarea Ecologistă să aibă de atunci o orientare clară și o perspectivă nouă, pragmatică, capabilă să meargă cu un pas înaintea provocărilor ecologice. Această viziune a cuprins patru mari direcții și a devenit, din 1990, crezul Mișcării Ecologiste: crearea unui cadru legislativ de mediu, a unei autorități centrale de mediu moderne, construirea unei comunități de ONG-uri de mediu pregătite pentru rezolvarea problemelor, și aderarea Republicii Moldova la sisteme sectoriale europene ratificate prin acorduri și convenții  internaționale. Din 1990 și până azi, Mișcarea Ecologistă s-a dovedit a fi în avangarda cooperării cu societatea civilă, construind relații cu Ministerul Mediului, cu organizațiile internaționale și cu cele 400 de ONG-uri de mediu care activează în Republica Moldova, fiind un promotor al implicării civice prin prisma monitorizării politicilor de mediu și a educației ecologice.

   Această idee a fost susținută și pe parcursul atelierului de educație ecologică  desfășurat în a doua parte a conferinței.  Discuțiile au fost moderate de Alecu Reniță, Președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Ion Crudu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Mediului și Mihai Leșanu, Dr., conf.univ., decan al Facultății de biologie și pedologie, Universitatea de Stat din Moldova, și au scos în evidență  rolul educaţiei ecologice în sistemul de învăţămînt formal, non-formal şi informal. Vitalie Sochircă, conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova și Tudor Cozari, profesor și doctor habilitat la Universitatea de Stat din Tiraspol, au făcut analiza setului didactic „Educaţia pentru mediul ambiant” („Educaţia ecologică”) propus în învăţământul preuniversitar din Republica Moldova, iar Decanul Facultății de biologie și pedagogie din cadrul USM, Mihai Leșanu, a analizat importanța instruirii ecologice ca parte componentă a dezvoltării durabile. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de mediu, Valeria Șvarț-Gröger (EcoVisio) și Ioana Bobână (Asociaţia Femeilor pentru Protecţie Mediului şi Dezvoltarea Durabilă), au prezentat publicului experiențele privind educația ecologică din alte state europene (în special Germania și Estonia), subliniind practicile de succes care pot fi aplicate și în Republica Moldova. Rolul mass-mediei în promovarea educaţiei ecologice a fost subliniat de jurnalista Lucia Tăut, membru al Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din RM, iar președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, a vorbit despre multitudinea de metode prin care ONG-urile pot contribui la promovarea educației de mediu non-formale.

    Atelierul de educație ecologică a fost unul din cele 5 desfășurate în cadrul conferinței, câte unul pentru fiecare subiect de actualitate: schimbările climatice, eficiența energetică, managementul deșeurilor, protecția și conservarea resurselor naturale și educația ecologică. Participanții la aceste ateliere au formulat la final un set de concluzii (recomandări și acțiuni) care au intrat în componența Rezoluţiei Conferinței și care au trasat direcțiile de acțiune ale autorităților de mediu în perioada imediat următoare.