Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) a anunțat recent câștigătorii competiției „Fii un Artist al Dunării/ Danube Art Master” din acest an. Potrivit doamnei Susanne Brandstetter, președinta Grupului de experți pentru participare publică al ICPDR, competiția din acest an a avut un răspuns copleșitor, cu participarea a peste 1.300 de copii din 133 de școli din bazinul hidrografic al Dunării. Ei au creat în total 300 de lucrări de artă, la diverse categorii, iar câștigătorii au fost selectați de un juriu format din membri ai Grupului de experți pentru participarea publică al ICPDR.

Iată cine sunt câștigătorii competiției „Danube Art Master” 2023 la fiecare categorie:

Lucrare de artă:

- Juniori:
Locul 1: „Ne place fluviul Dunărea și locuitorii săi” (Ruse, Bulgaria)
Locul 2: „Râul” (Serbia)
Locul 3: „Împreună pentru protecția naturii” (Republica Moldova)

- Adolescenți:
Locul 1: „Vidra” (Šamorin, Slovacia)
Locul 2: „Peștele disperat” (Bosnia&Herțegovina)
Locul 3: „Corabia aventurii” (Slovenia)

Video:
- Juniori:
Locul 1: „Responsabili pentru Dunăre” (Serbia)
Locul 2 : „Drumul sturionului” (Croația)
Locul 3 : „Cula – râul fără apă” (Republica Moldova)

- Adolescenți:
Locul 1: „Dunărea Albastră – Scopul nostru” (Serbia)
Locul 2: Cercurile vieții” (Slovacia)
Locul 3: Izvorul râului Bosna” (Bosnia&Herțegovina)

Hartă:

- Juniori:
Locul 1: „Apus de soare” (Ungaria)
Locul 2: „Pescăraș albastru” (Croația)
Locul 3: „Ceremușul misterios” (Ucraina)

- Adolescenți:
Locul 1: „Canionul Korita Soce” (Slovenia)
Locul 2: „Dunărea la culcare” (Serbia)
Locul 3: „Natura se schimbă cu noi” (Slovenia)

Felicitări tuturor câștigătorilor! Organizatorii internaționali, prin intermediul punctelor focale naționale, vor coordona livrarea premiilor în fiecare țară. Câștigătorii locurilor 1-3 vor fi invitați să participe la Ceremonia de Premiere, care va avea loc în format online în a doua jumătate a lunii ianuarie 2024.

În numele tuturor organizatorilor, vă dorim Sărbători Fericite și La Mulți Ani în 2024!

Competiția „Fii un Artist al Dunării!” a demarat și în anul 2023, sub egida Mișcării Ecologiste din Moldova, în calitate de Punct Focal al DEF, la inițiativa Global Water Partnership Central & Eastern Europe. Începând cu anul 2004, această competiție încurajează copiii din țările dunărene să atragă mai multă atenție la râurile din preajma lor și să creeze opere de artă originale pentru a sărbători regiunea Dunării și pentru a arăta valoarea și importanța intrinsecă a mediului acvatic.

În acest an, motto-ul concursului a fost „Descoperă Dunărea” – un îndemn către toți participanții de a explora orice colțișor acvatic ce face parte din familia râurilor tributare fluviului Dunărea. Ca de fiecare dată, motto-ul a fost adresat tuturor copiilor care locuiesc în țările din bazinul hidrografic al Dunării (Germania, Austria, Cehia, Republica Slovacă, Ungaria, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina). Pentru a participa, tinerii interesați (6-18 ani) au trebuit să se înscrie cu un produs artistic la una din cele trei categorii de concurs: Lucrare artistică, Video, Hartă și să expedieze aceste produse către Punctul Focal din Republica Moldova. Întrucât competiția se desfășoară la două niveluri (național și internațional), lucrările cu cel mai mare punctaj urmează să participe la etapa internațională a concursului.

În 2023, la competiția de nivel național au participat 160 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani, care și-au manifestat interesul pentru natură prin modalități foarte ingenioase de a crea materiale originale și a gândi artistic. Juriul a efectuat o analiză atentă pentru a selecta materialele care au reușit să redea într-o măsură mai puternică esența concursului și a mesajului său, și anume grija față de apele care leagă Republica Moldova de fluviul european Dunărea.

Iată care sunt rezultatele competiției „Fii un Artist al Dunării!” la etapa națională din Republica Moldova, ediția 2023:

Buza Daniela: „Împreună pentru protecția naturii”. Locul I la categoria „Lucrare de artă”, grupa 6-11 ani.

Seretean Maria: „Mâinile salvatoare”. Locul I la categoria „Lucrare de artă”, grupa 12-18 ani.

Elevii clasei a V-a de la Gimnaziul Săseni (r. Călărași): „Cula – râul fără apă”. Locul I la categoria „Video”, grupa 6-11 ani.

Zabolotnîi Victoria de la Centrul de Creație pentru Copii și Adolescenți „Speranța”: „Valurile Dunării”. Locul I la categoria „Video”, gupra 12-18 ani.

Malenchi Alexandrina (Liceul Teoretic „A. Mateevici”, s. Pîrlița, r. Ungheni) – „ Legenda Dunării”. Locul I la categoria „Hartă”, grupa 6-11 ani.

Arina Gherman, Terzi Mihaela și Covaci Tatiana (Liceul Teoretic „M. Sadoveanu”, s. Giurgiulești, r. Cahul) – „ Harta Prutului de Jos, Giurgiulești”. Locul I la categoria „Hartă”, grupa 12-18 ani.

Organizat în comun de către Parteneriatul Global pentru Apă din Europa Centrală și de Est (GWP CEE) și Comisia Internațională Pentru Protecția Dunării (ICPDR), concursul „Fii un artist al Dunării!” încurajează copiii să atragă mai multă atenție la râurile din preajma lor și să creeze opere de artă originale pentru a sărbători regiunea Dunării. Copiii din toate școlile, ONG-urile, cluburile, centrele de zi sau asociațiile pentru copii care fac parte din bazinul Dunării sunt invitați participe cu lucrări creative la concursul „Fii un Artist al Dunării”, care educă mii de copii, începând cu anul 2004, despre valoarea și importanța intrinsecă a mediului acvatic.

Detaliile concursului:
• În acest an motto-ul concursului este „Descoperă Dunărea”
• Participanții trebuie să fie cetățeni ai unei țări care face parte din bazinul Dunării (Germania, Austria, Cehia, Republica Slovacă, Ungaria, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina).
• Vor exista două categorii de participanți: juniori (6-11 ani) și adolescenți (12-18 ani).
• Participanții se pot înscrie fie în mod individual, fie în grup de maxim 4 persoane, fie la nivel de clasă.
• Există trei categorii de concurs: Lucrare artistică, Video, Hartă.
• Competiția se desfășoară la două niveluri: național și internațional. Juriul din R. Moldova va selecta şi premia câştigătorii la nivel naţional, iar lucrarea care va acumula cel mai mare punctaj va participa la etapa internațională a concursului.

Copiii care doresc să participe la concurs trebuie să meargă pe malul unui râu (în mod ideal Dunăre sau un afluent al Dunării; în cazul Republicii Moldova – fluviul Prut și afluenții săi) și să creeze o piesă de artă ecologică, să înregistreze un material video sau să creeze o hartă. Participanții la concurs trebuie să fotografieze lucrarea şi să o expedieze în adresa MEM. Fiecare lucrare trebuie să fie însoţită de titlu/nume autor/clasă/vârsta/ şcoala/profesorul coordonator şi trebuie expediată până pe 30 septembrie 2023 la adresa poştală: str. S.Lazo, 13, Chişinău, MD 2004 sau prin e-mail mem@mem.md, cu menţiunea „Concursul Artistul Dunării”.

Specificații

• Lucrările artistice trebuie să fie făcute din materiale naturale găsite în râu sau pe malul acestuia (exemplu: lemn (adus de ape), pietre, păpuriş, nisip, etc., fie deşeuri găsite la mal). Desenele și picturile nu sunt acceptate. În cazul fotografiilor digitale, dimensiunea minimă a acestora este de 150 DPI (59 pixeli/cm) și 3 megabaiți.
• Videoclipurile nu trebuie să depășească durata de 1 minut și vor fi înregistrate cu ajutorul camerei de filmat. Animațiile nu vor fi acceptate. Copiii pot realiza un fimuleț, înscena un spectacol sau cânta o melodie.
• Hărțile trebuie să fie create pe o foaie în format A3. Harta trebuie să includă direcțiile busolei, distanța sau scala, o legendă, simboluri pentru a reprezenta diferite obiecte. Elevii sunt încurajați să-și manifeste creativitatea și să prezinte orice locuri/puncte interesante pe hartă. Harta trebuie trimisă organizatorilor naționali fie sub formă de scanare, fie sub formă de fotohrafie digitală de rezoluție înaltă. Dimensiunea minimă a fișierelor este de 150 DPI și 3 megabiți.

Selecția câștigătorilor

La nivel național: în fiecare țară, organizatorii vor evalua lucrările și videoclipurile. Primele 10 lucrări de artă naționale vor fi înscrise pe contul oficial de Instagram al concursului Danube Art Master. Rezultatele vor fi făcute publice pe pagina web a Mișcării Ecologiste din Moldova (www.mem.md). Câştigătorii la etapa naţională vor fi anunţaţi de către organizatori telefonic și prin email. Autorul celei mai bune lucrări va primi titlul de „Artist al Dunării” și va fi recompensat cu premii motivante.

La nivel internațional: câte un câștigător național la categoria Juniori și câte un câștigător național la categoria Adolescenți în toate cele trei categorii vor fi premiați de către un juriu internațional, compus din reprezentanții naționali ai tuturor țărilor ICPDR. Decizia judecătorilor este definitivă, iar creatorul (creatorii) operei de artă alese vor fi desemnați artiști ai Dunării.

La nivel internațional va fi necesară și o poveste din spatele operei de artă: participanții vor trebui să trimită lucrarea acompaniată de o poveste scrisă în limba engleză (declarația artistului) până la 250 de cuvinte. Această declarație trebuie să descrie procesul creativ și ceea ce a învățat participantul prin explorarea bazinului hidrografic.

Social media
Pe lângă competiția oficială, va fi organizată și o întrecere amicală pe pagina de facebook a concursului Danube Art Master: primele 10 lucrări din fiecare țară vor participa, iar cea mai apreciată lucrare va primi un premiu special.

Destinație ce se află în topul ofertei turistice a țării noastre, Rezervația Orheiul Vechi și unul din locurile foarte îndrăgite atât de localnici cât și de vizitatorii străini.

Totodată, este un obiectiv turistic care nu este descoperit pe deplin, sunt localități care fac parte din această Rezervație, dar care nu se bucură de atenția cuvenită. Există foarte puține materiale de vizibilitate care ar putea explica în detalii, dar într-o formă accesibilă, valoarea și originea siturilor arheologice și a altor elemente de patrimoniu cultural. Potențialul natural este și mai puțin promovat. Informațiile publice despre ecosisteme, stânci, promontorii, râuri și păduri, biodiversitate în ansamblu, sunt într-un număr foarte limitat. Este de necrezut, dar nici măcar localnicii nu sunt, mulți din ei, conștienți de valoarea patrimoniului care îi înconjoară, tot din cauza lipsei de informație.

Datorită unei inițiative a Mișcării Ecologiste din Moldova, susținute de US Forest Service, în ultimii doi ani, în baza arealului Rezervației Orheiul Vechi, au fost implementate câteva proiecte menite să sensibilizeze comunitatea locală, în mod special tinerii, despre potențialul cultural și natural al localității, să-i îndemne să iasă din casă și să-și descopere plaiul, să caute informații despre fauna și flora din regiunea localității, etc., să-și creeze o părere și să devină mesageri ai acestor bogății.

Astfel, s-au născut câteva produse, care reprezintă contribuția tinerilor la vizibilitatea patrimoniului Rezervației și un semnal pentru autorități, că este necesară mai multă atenție pentru descrierea atractivă și explicarea patrimoniului de care dispunem.

Este vorba despre o machetă a Rezervației Orheiul Vechi, realizată din placaj și care explică suprafața Rezervației, inclusiv zona de protecție a acesteia, principalele forme de relief, pădurile – analizând această machetă veți putea să faceți cunoștință cu denumirile locale ale defileelor, promontoriilor, râurilor, etc. Macheta a fost realizată în timpul unei tabere de educație ecologică desfășurată de Mișcarea Ecologistă din Moldova, iar astăzi, aceasta este expusă în Centrul de Expoziție al Rezervației Orheiul Vechi, fiindu-le de ajutor vizitatorilor dar și ghizilor locali în prezentarea destinației Orheiul Vechi.

Un alt produs realizat de copii este o broșură despre localitățile ce se află în arealul Rezervației Orheiul Vechi. După numeroase excursii și instruiri, tinerii au început să-și vadă localitatea cu alți ochi, să o aprecieze și să vrea să le vorbească și altor oameni despre „Satul meu – leagăn de poveste”. Astfel, au desenat, au scris, și… în rezultat a apărut o broșură care conține texte și desene ce ne prezintă lucruri și fapte special despre fiecare din cele 8 localități, ce fac parte din Rezervația Orheiul Vechi.

Cărțile poștale sunt mesagerii ideali, care pot ajunge foarte ușor în orice colț al lumii, ducând vestea despre frumusețea plaiului nostru. Este un instrument de interpretare ce trebuie folosit la capacitate maximă. În acest an, tinerii din localitățile ce se află în arealul Rezervației Orheiul Vechi au creat propriile mesaje de interpretare prin intermediul cărților poștale, arătând, astfel, dragostea și admirația față de această arie protejată, invitându-i, cu argumente, și pe alții să o descopere. Cărțile poștale sunt expuse la Centrul de Expoziție al Rezervației, precum și la Centrul de Informare Turistică din Chișinău, fiind o bucurie și un motiv în plus pentru turiști de a vizita această regiune.

Atât cărțile poștale cât și broșura au fost realizate în rezultatul unui concurs de creativitate în școli. Și… a dat roade. Câte s-ar mai putea face pentru binele acestei țări, dacă am fi cu toții mai responsabili, mai proactivi și ne-am iubi mai mult țara?

Astăzi, la Mişcarea Ecologistă din Moldova a fost o zi deosebită. Am avut bucuria să ne întrunim la o masă rotundă cu echipa Proiectului “Fortificarea educaţiei ecologice în şcoli. Competenţe şi experienţe de interpretare a naturii” pentru a face totalurile activităţii desfăşurate timp de 9 luni de implementare a proiectului.
A fost un an rodnic, cu multe provocări dar şi cu rezultate care au depăşit aşteptările noastre.
Mulţumim profesorilor coordonatori locali ai proiectului, administraţiei şcolilor, voluntarilor, precum şi tuturor celor care s-au implicat în buna desfăşurare a acestui proiect.

Mai multe detalii despre ce ne-a reuşit nouă, găsiţi pe pagina web:http://mem.md/fortificarea-educatiei-ecologice-in-scoli-co…/

Miercuri, pe data de 04 decembrie 2019, Mișcarea Ecologistă din Moldova a organizat o instruire în zona de centru a Republicii Moldova pe tema guvernării de mediu prin prisma campaniilor de advocacy și lobby.  Evenimentul a avut loc în orașul Chișinău și a reunit 15 participanți din organizații neguvernamentale din raioanele Rezina, Ungheni, Sîngerei, Criuleni, Hîncești și Orhei.

În cadrul instruirii, participanții au aflat informații despre proiectul „Lobby și advocacy – pentru o guvernanță de mediu durabilă și democratică”, în al cărui context a fost organizată instruirea. De asemenea, publicul a învățat ce e advocacy, lobby și alte definiții din domeniu, a însușit tehnici, metodologii și domenii de aplicare a unei campanii de advocacy, în special în domeniul mediului înconjurător. Instruirea a continuat și cu explicarea conceptului de „bună guvernanță în domeniul mediului” și cu prezentarea unui studiu de caz în care tehnicile de lobby și advocacy au fost aplicate de Mișcarea Ecologistă din Moldova pentru a rezolva probleme importante: Arenda fondului forestier din Republica Moldova.

La final participanții au lucrat în echipe și au identificat problemele de mediu cu care se confruntă la nivel local (problema managementului deșeurilor din localități și albiile râurilor) și au schițat câte un plan de acțiune pe baza tehnicilor însușite în cadrul instruirii și menit să ducă până la capăt o campanie de advocacy în scopul rezolvării acestor probleme. Puteți vedea mai multe fotografii pe pagina de facebook a Mișcării Ecologiste din Moldova.

Instruirea „Lobby și advocacy – pentru o guvernanță de mediu durabilăˮ a fost organizată de Mișcarea Ecologistă din Moldova cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite în cadrul programului de finanțare „Granturi pentru democraţie”.

]]> https://mem.md/events/atelier-de-instruire-in-regiunea-centru-lobby-si-advocacy-pentru-o-guvernare-de-mediu-mai-buna/feed/ 0 https://mem.md/events/declaratia-organizatiilor-societatii-civile-de-mediu-privind-planul-de-actiuni-a-guvernului-pentru-2019-2020/ https://mem.md/events/declaratia-organizatiilor-societatii-civile-de-mediu-privind-planul-de-actiuni-a-guvernului-pentru-2019-2020/#comments Tue, 26 Nov 2019 14:50:55 +0000 http://mem.md/?post_type=events&p=15560 DECLARAȚIA ORGANIZAȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE DE MEDIU cu privire la includerea PROTECȚIEI MEDIULUI ȘI ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ca domeniu prioritar în PROGRAMUL DE ACTIVITATE A GUVERNULUI AVÂND la bază prevederile articolului 37… citeste mai mult →]]>

DECLARAȚIA

ORGANIZAȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE DE MEDIU

cu privire la includerea PROTECȚIEI MEDIULUI ȘI ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

ca domeniu prioritar în PROGRAMUL DE ACTIVITATE A GUVERNULUI

AVÂND la bază prevederile articolului 37 a Constituției Republicii Moldova, prin care statul garantează dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate,

ÎN TEMEIUL Legii privind protecția mediului înconjurător, care prevede că protecţia mediului înconjurător constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătate a populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor,

CONȘTIENTIZÂND calitatea precară a mediului pe diferite dimensiuni (apă, aer, păduri, sol, deșeuri, etc.), care este rezultatul ignorării și neînțelegerii acestui domeniu de factorii de decizie la nivel înalt al Republicii Moldova, pe parcursul a foarte mulți ani,

ȚINÂND CONT de importanța protecției mediului ca domeniu care condiționează existența și calitatea vieții, fapt pentru care este prioritar pentru Agenda 2030 și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, în armonie cu dezvoltarea economică și socială, fapt indicat în Strategia de Mediu pentru anii 2014-2023 și recunoscut și în Strategia Națională de Dezvoltare “Moldova 2030”,

REALIZÂND complexitatea procesului de armonizare a legislației naționale la Directivele UE în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice, stipulate în cadrul Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova și Uniunea Europeană, și a Planurilor de implementare a AA,

AVÂND ÎNCREDEREA că implementarea Capitolelor 16 și 17 ale Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova și Uniunea Europeană, care vizează conservarea, protejarea, îmbunătățirea și reabilitarea calității mediului, protecția sănătății umane, utilizarea durabilă a resurselor naturale și promovarea măsurilor la nivel internațional pentru a aborda problemele legate de mediu și schimbările climatice la nivel regional sau global, va contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ și regulator în domeniul protecției mediului și adaptării la schimbările climatice, și astfel, va reduce degradarea și va crește calitatea mediului în Republica Moldova, oferind oportunități pentru investiții în economia națională și pentru îmbunătățirea nivelului de trai și sănătății populației,

REIEȘIND din prevederile celor circa 40 de Convenții/Acorduri multilaterale și bilaterale de mediu, la care Republica Moldova este parte,

CONSTATÂND starea gravă de poluare și de degradare a mediului în Republica Moldova și lipsa continuității în soluționarea problemelor de mediu prioritare (protecția și calitatea apelor (inclusiv protecția râurilor transfrontaliere și a râurilor mici), protecția aerului atmosferic, managementul deșeurilor, conservarea biodiversității),

ȚINÂND CONT de restanțele Republicii Moldova la angajamentele asumate prin aderarea la Acordurile și Convențiile internaționale în domeniul mediului, RECUNOSCÂND că de calitatea mediului depinde viața, sănătatea și nivelul de trai al populației, indiferent de vârstă și gen de activitate, cu dezvoltarea domeniului economic și științific din țară,

LUÂND ACT de Programul de activitate a Guvernului minoritar,

Organizațiile Societății Civile de mediu își exprimă îngrijorarea față de lipsa  prevederilor ce țin de implementarea dezvoltării durabile, protecției mediului, adaptării la schimbările climatice, promovării economiei verzi și economiei circulare în Preambulul, Obiectivele imediate și Direcțiile Prioritare de activitate din Programul de activitate a Guvernului.

PLEDĂM pentru includerea Protecției Mediului drept un capitol prioritar separat în Obiectivele imediate și în Domeniile prioritare de activitate ale Programului de activitate a Guvernului,

ATRAGEM ATENȚIA spre necesitatea separării instituționale a domeniului mediului de la domeniile agriculturii și dezvoltării regionale prin restaurare a Ministerului Mediului,

SOLICITĂM eliminarea din prioritățile din domeniul agrar a următoarelor acțiuni ”Elaborarea strategiei naționale cu privire la protecția mediului”, ca fiind nerelevantă și depășită,

CONFIRMĂM gradul înalt de interes și deschidere pentru implicarea societății civile în elaborarea propunerilor pentru prioritatea de mediu al Programului de activitate a Guvernului și Planul de acțiuni, pentru promovarea valorilor europene și realizarea măsurilor practice de protecție a mediului și de adaptare la schimbările climatice întru beneficiile întregii societăți.

Semnături:
Ilya Trombitsky, Asociația Eco-TIRAS, ilyatrom@mail.ru
Rodica Iordanov, AO EcoContact, rodica.iordanov@ecocontact.md
Alecu Reniță, Mișcarea Ecologistă din Moldova, mem@mem.md
Ina Coșeru, Centrul Național de Mediu, ina.coseru@environment.md
Nadia Andreev, Asociatia obștească WiSDOM, nadia.andreev@gmail.com
Vitalie Sprînceană, Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări PLATFORMA, vitalie.sprinceana@gmail.com
Valentin Ciubotaru, NGO BIOS, ngobios@yahoo.com
Petru Botnaru, Terra-1530, terra1530@gmail.com
Valeriu Rusu, Asociația Obștească Agenţia pentru Dezvoltare Regională (AO ADR) “Habitat”, adr.habitat@gmail.com
Natalia Kravciuk, AO CR ”Gutta-Club”, natalia.kravciuk@gmail.com
Sergiu Gurău, Asociația Obștească “Eco-Răzeni”, sergiu.gurau@gmail.com
Vasile Oțel, AO INFO-TERRA, aoinfoterra@gmail.com
Nicolae Moscalu, AO Moștenitorii, mostenitorii@gmail.com
Alexei Micu, MOVCA, info@movca.org
Victor Cimpoieș, Asociatia “CUTEZATORUL”, viccimpoies@gmail.com
Andrei Isac, andrei.isac.environment@gmail.com
Gabriel Mărgineanu, SE BIOTICA, lex_rex_lex@yahoo.com
Elena Zubcova, AO ECOTOX, ecotox@yahoo.ccom
Vladimir Garaba, Mișcarea Ecologista Urbana, vladgaraba@yahoo.com
Liuba Bălan, președinte OSC „Speranța”, libalan@yandex.ru
Elena Prohnitchi, ADEPT
Arcadie Barbarosie, Institutul de Politici Publice
Georgeta Mincu, Centrul de Dezvoltare si Management
Liliana Postan, Institutul Muncii
Victor Cotruta, REC Moldova
Viorel Miron – ADTM;
Lilia Curchi – Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din Republica Moldova.

Două tabere – pro și contra activității de vânătoare – se confruntă în fiecare an în Republica Moldova. De la tragicul accident de la Rezervația „Pădurea Domnească”, în decembrie 2012, soldat cu omor prin împușcare, vânătoarea a generat demisii urmăriri penale, proteste, dezbateri, schimbare de lege.

În martie 2021 intră în vigoare Legea vânătorii și fondului cinegetic, adoptată la acum un an (la 30 noiembrie 2018). În termen de 24 de luni, Guvernul urmează a aduce actele normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi și trebuie elaborate şi aprobate actele normative necesare implementării acesteia.

Discuții aprinse în iulie-august

Lunile iulie-august, sunt de obicei marcate de discuții aprinse privind numărul de specii și animale pentru noul sezon de vânătoare. În fiecare an, anume în această perioadă se „reaprind” dezbaterile privind rostul vânătorii, ca ocupație și, în special, numărul de animale pentru „reglementare numerică”, adică pentru vânat. Anul acesta nu a fost o excepție, iar „bătălia” s-a dat inclusiv pentru numărul de păsări.

Revista NATURA aborda, în luna septembrie, importanța deschiderii datelor despre numărul efectivelor reale a speciilor din Republica Moldova – adică câți mistreți, iepuri, vulpi, gâște, rațe, porumbei etc. există și care este argumentul includerii lor în cotele de vânătoare. În opinia jurnaliștilor și organizațiilor de mediu, aceste cifre reprezintă baza informațională care justifică orice intervenție în natură, și prin urmare susțin că numerele trebuie să fie reale, bazate pe recensăminte solide și transparente. La rândul lor, vânătorii spun că „reglementarea numerică” este benefică pentru menținerea în stare sănătoasă a populațiilor de animale sălbatice, mai ales în cazul populațiilor care se dovedesc prea numeroase în contextul unui habitat limitat sau în care se pot găsi indivizi purtători de boli transmisibile. Argumente de acest gen, provenind dintr-o tabără sau alta, au fost prezentate instituției de resort (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului), atât în cadrul întâlnirilor publice, cât și în procesul de consultare decizională căruia i s-au alocat 15 zile. După consultările cu societatea civilă de mediu, care s-a exprimat pentru micșorarea numărului de indivizi „recoltați” și pentru excluderea unor specii incluse pentru vânat, executivul a renunțat la speciile de păsări limicole (sitar de pădure, nagâț, becaţina mică, becaţina comună) din lista celor permise spre vânat în sezonul 2019-2020. În schimb, s-a permis vânătoarea la specii precum turturica (Streptopelia turtur), prepelița (Coturnix coturnix) – specii considerate periclitate pe plan european, precum și mai multe tipuri de rațe sălbatice.

O altă categorie sunt specii de vânat sedentar. Potrivit Agenției „Moldsilva”, în fondurile de vânătoare gestionate de stat, speciile de vânat sedentar sunt: cerbul comun, cerbul-cu-pete, mistreţul, căpriorul, fazanul. Analiza datelor privind dinamica principalelor specii de vânat din fondul cinegetic gestionat de Agenţia „Moldsilva” numărul de animale este în creștere. Dar oare aceasta este un motiv pentru a le vâna?

Dinamica principalelor specii de vânat din fondul cinegetic gestionat de Agenţia „Moldsilva” . Sursa: www.moldsilva.gov.md

De fiecare dată, controverse iscă și prevederea privind vânătoarea în ariile protejate. Conform noii legi, teritoriul rezervațiilor științifice şi al altor arii naturale protejate de stat în care vânătoarea este interzisă face parte din fondul cinegetic, dar este considerat zonă de liniște. Din păcate, realitatea arată că în ariile protejează se vânează, inclusiv illegal (specii ne-incluse în Hotărea de Guvern actuală, sau mai mulți indivizi decât e permis, sau specii din Cartea Roșie). Ecologiștii susțin că este important, în primul rând, să se delimiteze clar hotarelor ariilor protejate din Republica Moldova, iar în cazul zonelor întinse să se facă planuri de management care să indice clar zonele unde activitatea de vânătoarea este permisă. De asemenea, ei optează pentru interzicerea practicării vânătorii în rezervațiile naturale la toate speciile, inclusiv în cazul populațiilor păsărilor de apă migratoare în ariile de protecţie specială avifaunistică.

Cum se va vâna în continuare?

Până la 29 decembrie 2019 se permite vânătoarea la mistreți, iepuri de câmp, porumbei (porumbelul gulerat, guguştiuc, turturică), gâște (gârlița mare, gâsca de vară), raţe (raţa mare, raţa lingurar, raţa pestriţă, raţa cu cap castaniu, raţa mică, raţa cîrîitoare), lişiţe, găinuşe de baltă. Vânătoarea la fazani este permisă până la 12 ianuarie 2020, iar la vulpi și şacali – până la 31 iulie 2020, cu excepţia perioadei de reproducere (aprilie-mai).

În acest an, pe durata întregului sezon de sezonul de vânătoare, este interzis vânatul la: cerbi, mufloni, căpriori, bursuci, potîrnichi, porumbei de scorbură, becaţina mare, culicul cu cioc subţire, sitarul de mal, culicul mare şi toate speciile de păsări răpitoare.

Pentru sezonul de vânătoare 2020-2021, vom putea să participăm cu propuneri la etapa consultării publice a proiectului de Hotărâre de Guvern în perioada iulie-august 2020.

Propunerile sunt binevenite

Actualmente, în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este instituit un grup de lucru care va fi responsabil de elaborarea actelor normative necesare executării Legii vânătorii și fondului cinegetic (cu alte cuvinte, regulamente).

Crearea cadrului normativ specific acestui domeniu își propune să stabilească condițiile pentru gestionarea eficientă și folosirea rațională a resurselor cinegetice ale Republicii Moldova; să armonizeze interesele utilizatorilor terenurilor în scopul asigurării echilibrului ecologic; să stabilească respectarea limitelor de vânătoare, controlul eficient al vînătorii și conservarea diversității biologice naționale etc.

Cu propuneri și recomandări pot veni toți cei interesați de domeniu, expediind contribuțiile în format electronic la următoarele adrese de e-mail: madrm@madrm.gov.md sau ion.grati@madrm.gov.md, inclusiv pe suport de hârtie la adresa poștală a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului: MD-2005, mun. Chișinău, str. Constantin Tănase 9, MADRM.

Potrivit anunțului privind inițiativa demarării procesului de elaborare a cadrului normativ secundar, al Legii vânătorii și fondului cinegetic nr.298/2018, nu este un termen limită pentru propuneri și recomandări. Totuși Guvernul are o limită de 24 de luni de la intrarea în vigoare a legii, pentru a adopta cadrul normativ, drept pentru care procesul de elaborare a regulamentelor ar putea fi accelerat.

Menționăm că vânătoarea este acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului ori uciderea acestuia.

Articol realizat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Lobby şi advocacy – pentru o guvernanţă de mediu durabilă şi democratică”, implementat de realizată de Mişcarea Ecologistă din Moldova și  susţinut de Programul de Granturi al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova.

Miercuri, pe data de 20 noiembrie 2019, Mișcarea Ecologistă din Moldova a organizat o instruire pe tema guvernării de mediu prin prisma campaniilor de advocacy și lobby. Evenimentul a avut loc în orașul Soroca, în incinta Centrului de Resurse pentru Tineret „Dacia” și a reunit 25 de participanți implicați în activitatea socială și de mediu a raionului Soroca: profesori, membri ai ONG-urilor de mediu, jurnaliști și tineri studenți.

În cadrul instruirii, participanții au aflat informații despre proiectul „Lobby și advocacy – pentru o guvernanță de mediu durabilă și democratică”, în al cărui context a fost organizată instruirea. De asemenea, publicul a învățat ce e advocacy și lobby, au însușit tehnici, metodologii și domenii de aplicare a unei campanii de advocacy, în special în domeniul mediului înconjurător. Instruirea a continuat și cu explicarea conceptului de „bună guvernanță în domeniul mediului”, iar pe final au fost prezentate două studii de caz în care tehnicile de lobby și advocacy au fost aplicate de Mișcarea Ecologistă din Moldova pentru a rezolva probleme importante: Arenda fondului forestier din Republica Moldova (context național) și Proiectul de construcție a șase hidrocentrale pe Nistru în Ucraina (context internațional).

În încheiere, participanții au identificat problemele de mediu cu care se confruntă la nivel local (lipsa stației de epurare, managementul defectuos al deșeurilor, necesitatea educației ecologice) și au schițat un plan de acțiune menit să ducă până la capăt o campanie de advocacy în scopul rezolvării acestor probleme.