Astăzi este Ziua Mondială a Zonelor Umede
În acest an, genericul Zilei Mondiale a Zonelor Umede este Wetlands for Our Future – Join us!, adică Zonele umede pentru viitorul nostru – Alăturaţi-vă! Convenția RAMSAR, care are drept obiectiv major conservarea biodiversității și a resurselor zonelor umede, constituie un real instrument de promovare a dezvoltării durabile, stabilește cadrul acțiunilor naționale și al cooperării internaționale pentru conservarea și utilizarea rațională a zonelor umede și a resurselor pe care acestea le oferă.
Implicarea Republicii Moldova în protecția zonelor umede se reflectă prin desemnarea până la această dată, a trei Zone Umede de Importanță Internațională, în special ca habitat pentru păsările acvatice, cu o suprafață totală de 94 705 ha.
Republica Moldova a devenit membru al Convenției RAMSAR în iunie 2000, atunci cînd zona „Lacurile Prutului de Jos” (19152,5 ha), a fost inclusă în Lista zonelor umede de importanță internațională. În această zonă sînt amplasate cele mai mari lacuri naturale din Moldova – Beleu și Manta, în perimetrul cărora au fost înregistrate specii rare de floră, 39 de specii de mamifere, 203 specii de păsări, 5 specii de reptile, 9 amfibieni și 41 de specii de pești.
A doua zonă umedă, acceptată în 2003 de către Secretariatul Convenției, este reprezentată de aria naturală „Nistrul Inferior”, care cuprinde sectorul de luncă a Nistrului de Jos, între comunele Copanca și Palanca. Suprafața zonei constituie cca 60000 ha. ”Nistrul Inferior” cuprinde lunca fluviului de o lățime variabilă, o parte din deltă, iar insula Turunciuc, deja după hotarul moldo-ucrainean, se mărginește cu limanul Nistrului. Aici persistă o diversitate a condițiilor naturale, legată de influența fluviului puternic meandrat și de eterogenitatea teritoriului. Abundența specifică și numerică a florei și faunei este determinată de diversitatea excepțională de 20 tipuri de biotopuri acvatice, de păduri de luncă și de colină, de stepă, etc.
Din 244 de specii protejate de plante superioare în Moldova, 147 sunt prezente în flora Nistrului Inferior, iar 27 se întâlnesc numai aici. În zona „Nistrul Inferior” sunt mai multe rezervații. Pădurile de colină sunt protejate în rezervațiile naturale Copanca (167 ha) și Leuntea (30 ha). Lunca Talmaza include o rezervație de resurse de sol (200 ha); rezervațiile naturale de luncă, pădurea Olăneşti (108 ha) și Mlaștina Togai (50 ha) sunt amplasate în meandrele cursului principal; rezervația peisagistică „Pădurea turcească” (224 ha) ocupă două dintre meandrele brațului mort. În zona dată sunt cunoscute 40 de monumente arheologice ale diferitor culturi și epoci, de exemplu, cimeriene, getice, sarmațiene ş.a. (nu toate sunt identificate).
În septembrie 2005 în Lista zonelor umede de importanță internațională a fost inclusă zona „Unguri-Holoşniţa”. Ea ocupă 15553 ha și cuprinde versanți stâncoși cu surpături, îndreptați spre fluviul Nistru, precum și lunca îngustă de pe malul drept al acestuia. Sectorul este intersectat de 9 râulețe mici, cel mai mare dintre care are lungimea de 7,6 km, tot aici sunt amplasate 9 lacuri.
Cel mai mare masiv de pădure pe cumpăna apelor este amplasat în apropiere de s. Decebal, reprezentând hotarul unui teritoriu extins de câmpie, ocupat în mare parte de terenuri agricole și livezi. În această regiune, pe Nistru sunt prezente 4 insulițe mici. Zona Unguri-Holoșnița este valoroasă și din punct de vedere al patrimoniului cultural. Pe teritoriul dat există două mănăstiri: în apropiere de s. Călărășeuca și în apropiere de s. Rudi, peste 60 de monumente geologice, paleontologice și arheologice, în special în apropierea satelor Arionești, Pocrovca, Rudi, Tolocănești, Tătărăuca Veche, Decebal şi în aval de s. Cremenciug.
Datorită specificului landșaftului aici se întâlnesc 205 specii de păsări, dintre care 113 clocitoare, iar pentru 198 de specii zona servește drept popas în timpul migrațiilor sezoniere sau vizitărilor. Aici se întâlnesc 37 specii de mamifere; 10 – de reptile și 11 – de amfibieni. Unele specii de vertebrate și de insecte (în total 8 specii populează teritoriul dat permanent) sunt incluse în Lista Roșie Internațională a Uniunii Internaționale pentru Protecția Naturii (IUCN), adică se află în pericol de dispariție la nivel global. Multe specii sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei și Cartea Roșie a Ucrainei, precum și în Lista speciilor strict protejate ale Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Parte la care este și Republica Moldova. Aici au fost identificate 49 de specii rare de plante, inclusiv 11 specii din Cartea Roșie a Moldovei.
Ziua Mondială a Zonelor Umede reprezintă o bună oportunitate de evidențiere a beneficiilor pe care ecosistemele le pun în slujba societății umane, dar și de conștientizare a rolului lor asupra viitorului societății civile. Trebuie să înțelegem că zonele umede joacă un rol în furnizarea de apă dulce, menținerea unei biodiversități bogate, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, realimentarea acviferelor subterane, controlul inundațiilor, precum și în asigurarea multor alte servicii în folosul societății. Cele expuse mai sus se încadrează în eforturile Ministerului Mediului direcționate spre stabilirea crezului și convingerii societății că obligația civică a fiecărui cetățean, este de a ocroti patrimoniul natural al Republicii Moldova – cea mai mare bogăție comună pe care o avem și pe care trebuie să o transmitem intactă generațiilor care vor veni.
