Moldova ar putea fi cooptată ca acționar la reactoarele 3 și 4

RL: Care credeți că vor fi primele efecte ale liberalizării prețului gazului la 1 ianuarie 2015?

R.N.: Mi-am exprimat îngrijorarea privind liberalizarea completă a prețului gazului pentru consumatorii non-casnici, inclusiv într-o scrisoare adresată Comisiei Europene. Însă Bruxelles-ul a refuzat categoric orice amânare a aplicării calendarului. Mă îngrijorează faptul că sunt o serie de măsuri adiacente care trebuiau să fi fost introduse în legislația secundară de către ANRE. Mă refer la crearea unui Ombusman în sectorul gazelor naturale, revizuirea codului rețelei, o campanie națională pentru informarea consumatorilor în privința posibilității de alegere a furnizorului, crearea unui instrument pentru compararea prețurilor pentru toate categoriile de consumatori etc. Problema este că în perioada ianuarie-aprilie consumul de gaze este la cel mai înalt nivel, iar micii consumatori nu vor avea acces la gazul românesc, ci la cel din import, care este cu 40% mai scump. Mă aștept ca după această perioadă prețul gazului să scadă, la fel ca al petrolului. Dar, în intervalul următor făbricuțele de pâine, cofetăriile sau alte mici afaceri ar putea avea de suferit.

RL: Vreți să spuneți că prețul unor produse de bază, cum ar fi pâinea produsă de unele fabrici, ar putea să crească lunile următoare?

R.N.: Nu. Vreau să spun că, dacă ANRE făcea ceea ce ar fi trebuit să facă, am fi fost mult mai pregătiți.

RL:  Există un studiu de impact privind liberalizarea prețului gazelor?

R.N.: Există un studiu realizat înainte de 2012 de ANRE cu o companie prestigioasă, care nu a fost făcut public niciodată, deși s-au cheltuit bani de la buget. Eu personal nu l-am văzut.

RL: Putem vorbi despre o liberalizare a pieței gazelor, reglată de cerere și ofertă, atât timp cât România nu poate importa gaze, tehnic vorbind, decât din Rusia via Ucraina și prin conducta Arad-Szeged, în ambele cazuri furnizorul fiind Gazprom?

R.N.: E adevărat. Gazul din Ungaria poate veni însă de oriunde. E adevărat că ei aduc mai mult din Rusia. Putem vorbi însă de o nevoie de a avea o piață mult mai concurențială. Am dat ordonanța 35 pentru a impune tranzacționarea pe bursă a gazelor. Într-o piață funcțională se tranzacționează cantități de 4-5 ori mai mari decât cele necesare consumului. La noi nu este așa.

RL: Avem gaze de șist?

R.N.: Este prea devreme să spunem dacă aveam sau nu. Prima sondă nu a confirmat existența acestora. Însă este insuficient. Mai trebuie săpate și alte sonde. De exemplu, în Marea Nordului se forează 20-30 de sonde și abia după aceea se descoperă zăcământul. În Marea Neagră am avut noroc să dăm de zăcământ după primul foraj.

RL: Când vor începe lucrările la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă? Statul va fi acționar minoritar în societatea mixtă cu compania chineză?

R.N.: Suntem în discuții cu societatea din China. Nu am stabilit cine va fi acționarul majoritar. Mi-aș dori ca o societate din Republica Moldova să intre în acționariat chiar și cu un pachet simbolic. De ce? Fiindcă un studiu al Transelectrica arată că doar cu o investiție în Republica Moldova putem exporta peste Prut 600 de MWh. În ceea ce privește acționarul majoritar, este bine să găsim o soluție din care toată lumea să câștige. Noi am investit deja la Cernavodă 1 miliard de dolari și trebuie să se țină cont de acest lucru.

RL: Va abandona Rusia proiectul South Stream sau este doar o declarație a Moscovei folosită ca armă pentru negociere?

R.N.: Vom vedea. South Stream este un proiect împotriva Ucrainei, care-i va aduce o pierdere de 2 miliarde de euro din tranzitul gazelor. UE trebuie să fie consecventă și să decidă dacă sprijină sau nu Ucraina. Însă, prioritatea noastră este construirea conductei din Dobrogea, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul românesc de transport, proiect în valoare de 230 de milioane de euro. Eu l-am transmis Comisiei Europene pentru a fi finanțat din fondul de investiții propus de Jean Claude Juncker, de 300 de miliarde de euro. Dacă totul va merge șnur, conducta va fi funcțională în 2018-2019. De altfel, 2019 este anul în care se prevede că putem începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

RL: De ce statul nu încheie doar contracte de exploatare, plătind pentru serviciile de extracție, și să vândă singur petrolul și gazele? Nu ar fi mai profitabil?

R.N.: Cred că răspunsul se află la ANRM. Avem peste 400 de câmpuri în România și prea multe sunt mici. Cred că statul ar trebui să beneficieze corect de banii proveniți din resursele naturale, într-o manieră corectă atât pentru stat, cât și pentru mediul privat, care să nu afecteze securitatea energetică a țării.