Răut, emblema râurilor mici

Râul Răut este cel mai mare afluent al Nistrului şi cel mai lung râu din Moldova care curge în întregime pe teritoriul republicii noastre.

Izvorăşte lângă satul Rediul Mare, raionul Donduşeni şi se revarsă în râul Nistru, în aval de or. Dubăsari. Pe parcursul său de 286 km, Răutul taie în mai multe locuri defilee prin masivele de piatră calcaroasă, precum cele de la Ţâra-Cenuşa, Domulgeni sau Orheiul Vechi, creând peisaje spectaculoase.

Ion Dron, doctor specialist în hidronimie şi toponimie consideră că denumirea Răutului vine dintr-un un termen daco-getic, „raut”, având sensul de „râu”. Savantul consideră improbabilă o provenienţă slavă (de la termenul slav „revet”).

Răutul oferă călătorului câteva dintre cele mai spectaculoase peisaje din Moldova. Însă ceea ce vedem acum nu e decât o parte din ceea ce era cândva. Cu mai puţin de jumătate de secol în urmă, râul era mult mai bogat decât acum. De-a lungul luncii râului erau bălţi, mlaştini, stufărişuri şi păpurişuri pline de viaţă – vidre, raci, milioane de peşti; păsări ce cuibăreau; numeroase plante. Politicile sovietice de valorificare agricolă au dus la secarea acestor bălţi şi distrugerea acestui ecosistem.

Distrugerile continuă însă şi azi, într-o altă formă. Deşi există numeroase cariere de piatră autorizate, de multe ori localnicii iau piatră din malurile calcaroase ale râului sau aruncă gunoaie, mutilând peisajul.

232 primării pentru Răut

Bazinul hidrografic Răut cuprinde un teritoriu de peste 702.423 ha. În spațiul hidrografic al râului se află 232 de primării, amplasate în 18 unități teritorial-administrative.

Acestea sunt: o primărie situată în raionul Ocnița (Lipnic); 21 primării – raionul Dondușeni; 28 primării – raionul Drochia; 29 primării – raionul Florești; 11 primării – raionul Râșcani; 6 primării – raionul Fălești; o primărie (Fundurii Vechi)  – raionul Glodeni; o primărie (Măgurele) – raionul Ungheni; 16 primării – raionul Soroca; 6 primării – raionul Șoldănești; 12 primării – raionul Rezina; 26 primării – raionul Sângerei; 31 primării – raionul Telenești; 6 primării – raionul Călărași; 31 primării – raionul Orhei; 4 primării – raionul Criuleni, o primărie (Ustia) – raionul Dubăsari și mun. Bălți.

Aproape 1000 de afluenți

Râul Răut este cel mai mare afluent al Nistrului și, totodată, cel mai mare râu care izvorăște și curge integral pe teritoriul Moldovei. În total, în bazinul hidrografic Răut există 935 de râuri. Cele mai multe sunt pâraie cu lungimea de până la 10 km; 25 de râuri au lungimea de 10-20 km, 6 râuri de 31-40 km, 3 râuri de 41-50 km, 5 râuri de 51-100 km.

Cei mai mari afluenți de pe cursul superior și cel mediu sunt râurile Copăceanca, Cubolta, Căinar, Camenca, Soloneț, Ciucul Mic, iar în cursul inferior (pe ultimii 80 km) râul primește apele a doi afluenți însemnați – Cula și Cogâlnic. Printre cursurile mai mici de apă de menționat râulețele Bolata (r. Soroca); Căinarca, Ramazani (r. Drochia, r. Florești); Teiul, Ciorna (r. Florești, r. Șoldănești); Răuțel, Flămânda (mun. Bălți); Culișoara (r. Ungheni, r. Sângerei); Romazanca, Popornița (r. Râșcani); Dobrușa (r. Șoldănești, r. Telenești); Valea Gogâlnicului, Filanda, Șegala, Cumparia (r. Rezina); Ciulucul Mijlociu și Ciulucul Mare, Chiua (r. Telenești); Iligacea, Chișcari, Roșiori, Jidani (r. Sângerei); Drighinici, Moța, Vatici, Ivanos, Voloca (r. Orhei); Zdoroca (r. Criuleni).

În localitățile situate în subbazinul râului Răut sunt înregistrate 832 izvoare, dintre care 66 sunt secate. În mare măsură, izvoarele sunt amenajate și au apă de calitate bună. În Orhei, la 1 km în aval de satul Jeloboc, se află cel mai puternic izvor de apă –are debitul de cca 45 l/s. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmațiene, fiind captată și pompată prin țevi pentru alimentarea cu apă potabilă a populației or. Orhei și a unor localități din preajma orașului. Surplusul de apă este deversat direct în râul Răut.

Durerile Răutului

O problemă acută în bazinul hidrografic Răut este poluarea apei. Conform investigațiilor Centrului de Sănătate Publică, din cele 53 305 fântâni de mină, în majoritatea probelor prelevate apa nu corespunde cerințelor normative după indicii chimici și microbacteriologici.

În localitățile din raionul Fălești jumătate din cele 2960 de fântâni au apă neconformă. Și la Dondușeni și Sângerei apa este foarte poluată și nu corespunde normativelor de potabilizare. De asemenea, de calitate proastă sunt apele din fântânile localităților din raioanele Călărași și Criuleni.

În localitățile din bazin sunt luate la evidență 909 sonde arteziene, dintre care 592 sunt exploatabile, 165 – conservate, 100  – în rezervă, 4 – în construcție, 48 – nefuncționale. O parte din populația unor localități se aprovizionează cu apă din izvoarele captate. De sisteme centralizate de canalizare dispun doar 33 primării din cele 232 din bazinul hidrografic.

În 15 localități sunt depozite de păstrare a îngrășămintelor, produselor și substanțelor chimice de protecție a plantelor.

În localitățile din bazinul hidrografic Răut sunt luate la evidență 356 gunoiști, autorizate prin deciziile locale. Cu excepția orașelor, în majoritatea cazurilor, transportarea deșeurilor la locurile de depozitare se efectuează în mod individual. Evidența nu se duce și volumul de deșeuri acumulate nu se cunoaște.

Nu irigării cu apă poluată

Apa râului Răut nu este recomandată pentru irigare din cauza mineralizării și durității înalte. Cu toate acestea, cele 1236 de bazine acvatice/iazuri sunt folosite, preponderent, pentru irigare. De fapt, cifrele specialiștilor arată că practic fiecare al cincilea este uscat. Un număr de 31 de bazine acvatice sunt private. Apa din acumulările de apă mai este flosită în piscicultură, pentru diferite necesități tehnice, adăpatul animalelor și parțial pentru agrement.

În bazinul hidrografic Răut practic nu există lacuri naturale. Sunt, în schimb, două lacuri de acumulare – la Florești, care funcționează și în prezent, și la Căzănești, raionul Telenești, al cărui baraj este avariat.

Lacul de acumulare Florești se întinde de la satul Prajila până în or. Florești. Barajul este într-o stare satisfăcătoare, însă lacul este foarte colmatat, pe alocuri înmlăștinit, mai cu seamă în cursul superior. Barajul lacului de acumulare Căzănești a fost construit pe la mijlocul sec. XX ca o hidrocentrală. Procesele de colmatare intensivă au dus la degradarea lacului. În prezent, stavilele barajului nu funcționează și alături a fost săpat un canal de evacuare a apei din lac, prin care curge râul.

O hidrocentrală ilegală

Acum jumătate de secol, 17 mini hidrocentrale, fără baraj, au fost construite pe râul Răut, pentru electrificarea locală. În doar câțiva ani, după 1960, toate au fost închise, ca fiind dăunătoare râului și nerentabile. Totuși, la distanța de jumătate de secol, în anul 2016, o companie privată – SRL „Expert Lab” – a și început, în mod abuziv, fără coordonare și autorizare, construcția barajului fostei mini hidrocentrale de lângă satul Brânzenii Noi, Telenești. Compania a încălcat toate prevederile de mediu și a pus în funcțiune ilegal hidrocentrala.

Într-un răspuns al Ministerului Mediului, Dezvoltării Regionale și Mediului, expediat la solicitarea revistei NATURA, se menționează că, inițial, pentru reconstrucția clădirilor adiacente și a construcției hidrocentralei, agentul economic „Expert-Lab”, specializat în activități juridice, a extras ilegal substanțe minerale utile de calcar, în volum de 600m3. Astfel, a fost construit un baraj de blocare a apelor râului Răut, pe o suprafață de 600 metri, apa din cursul natural al râului fiind redirecționată printr-un canal de deviere cu lungimea de 112 metri și lățimea de 7 metri.

Inspectoratul Ecologic de Stat a stabilit un prejudiciu cauzat mediului în urma extragerii nelegitime a substanțelor minerale utile în mărime de 223 080,00 lei și prejudiciul cauzat resurselor de sol în mărime de 329 472,00 lei.

Deși a fost somat să întrerupă activitățile ilegale și să se conformeze prevederilor legale – expertiza ecologică a construcției, evaluarea impactului de mediu – agentul economic a continuat să sfideze cerințele autorităților de mediu. Mai mult, a atacat în judecată prescripțiile înaintate de Inspectoratul Ecologic de Stat, solicitând anularea prescripției emise în baza actului de control, suspendarea executării actului emis de autoritatea de stat. Totuși, instanța de contencios administrativ (Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) a respins cererea reclamatului.

După finalizarea construcției, a fost barat total cursul apei pe Răut, iar la 31 august 2017, Inspectoratul de Poliție Telenești a constatat dispariția debitului în aval de hidrocentrala, satul Brânzeni și pieirea în masă a peștilor și altor organisme acvatice.

În rezultat, Procuratura Generală a dispus pornirea urmăririi penale în baza articolului 223 din Codul Penal al R. Moldova –  „Încălcarea cerinţelor securităţii ecologice”.

Soluții pentru Răut

Mai multe organizații neguvernamentale și-au îndreptat activitatea, de-a lungul anilor, spre bazinul râului Răut. Din 2016, Centrul Național de Mediu, a creat Comitetul subbazinal pentru râul Răut, format din autoritățile publice locale, reprezentanți ai societății civile, utilizatorii de apă și reprezentanți din raioanele aflate pe cursul Răutului.

Vorbind despre soluții pentru problemele cu care se confruntă bazinul hidrografic Răut, putem puncta următoarele:

• Construcția sistemelor de aprovizionare cu apă în localitățile unde apele din fântânile de mină sunt contaminate cu diferiți poluanți.
• Construcția sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate.
• Construcția/reconstrucția rețelelor de canalizare.
• Extinderea apeductelor și construcția sistemelor de sanitație pentru aceste localități.
• Construcția haznalelor ermetizate la instituțiile publice, unitățile economice, sectorul particular, conectate la sistemele de aprovizionare cu apă, în lipsa sistemelor centralizate de canalizare (în toate localitățile).
• Reconstrucția și asigurarea funcționalității eficiente a stațiilor de preepurare a apelor uzate la unitățile industriale.
• Amenajarea și autorizarea de către autoritățile de mediu și sănătate a gunoiștilor, evacuarea selectivă a deșeurilor animaliere, depozitarea și utilizarea lor ca îngrășăminte organice ( în toate localitățile).
• Evacuarea gunoiștilor din preajma râurilor, râulețelor și altor corpuri de apă.
• Crearea serviciilor de salubrizare, stabilirea tarifelor și crearea sistemului de evacuare și evidență a deșeurilor acumulate în localitate (după caz).
• Curățarea și amenajarea izvoarelor, râulețelor, crearea zonelor de protecție a lor, plantarea arborilor și arbuștilor pe malurile cursurilor de apă și obiectelor acvatice.
• Gestionarea bazinelor de apă/iazurilor în conformitate cu prevederile legale (deținerea pașaportului și Regulamentului de exploatare, autorizației de folosință specială a apei, întreținerea instalațiilor hidrotennice și a bazinului în stare satisfăcătoare (în toate localitățile).
• Crearea fâșiilor forestiere de protecție în zona riverană a râului Răut și afluenții lui (în toate localitățile).
• Limitarea activităților economice în zonele de protecție a râurilor și bazinelor de apă (în toate localitățile).
• Lichidarea digurilor și barajelor create pe râul Răut și afluenții lui.

În elaborarea sintezei au fost folosite informații din arhiva Mișcării Ecologiste din Moldova (www.mem.md); revista NATURA (www.natura.md), studii ale Centrului Național de Mediu (www.environment.md), prevederi ale Legii Apelor Nr. 272 din  23.12.2011, rapoarte ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Autor: Lilia CURCHI

Articol publicat în cadrul proiectului „Managementul integrat al resurselor de apă în Republica Moldova – pentru o dezvoltare durabilă şi populaţie sănătoasă” realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova,  în cadrul Programului de Suport (granturi) destinate ONG‐urilor de mediu în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, administrat de Agenția „Apele Moldovei”, ca parte a Proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul de apă și sanitație din Republica Moldova (Faza 01)”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA). Viziunile, opiniile, poziţiile care se includ în acest material nu neapărat reflectă opinia donatorilor.

Articolul Răut, emblema râurilor mici apare prima dată în Ecopresa.