15 jurnaliști și eroii lor din 4 sate de pe Nistrul de Jos
Palanca-Popeasca-Cioburciu-Talmaza – sunt localitățile vizitate de 15 jurnaliști din presa locală și națională, care au participat la turul de presă organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova (AJMTEM). Localitățile sunt beneficiare ale mai multor proiecte de mediu, realizate cu susținerea financiară a Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF SGP).
Satul care se adaptează schimbărilor climatice
La Palanca am găsit un sat iluminat în totalitate cu becuri led, cheltuielile fiind reduse cu minim 30%. Pe străzi răsună radio local, noutățile fiind pregătite de 5 reporteri din sat. Deșeurile sunt colectate centralizat, iar un sistem de colectare separată este testat la școală și grădiniță. Realizările au fost posibile grație fondurilor GEF SGP Moldova și contribuției locale.
Toate acestea sunt sisteme inovative pentru Palanca, care, spune dna primar, Larisa Voloh, deja și-au demonstrat eficiența și au fost posibile grație proiectelor mici desfășurate la nivel local, în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale, în special Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă. Potrivit Larisei Voloh, toate proiectele au fost realizate cu implicarea și contribuția cetățenilor, fapt ce asigură durabilitatea rezultatelor obținute.
Tatiana Marin, președintă a Mișcării Ecologiste Ștefan Vodă, spune că parteneriatul cu primăria Palanca și locuitorii satului este unul de succes.
Palanca este unul dintre puținele localități care are un Plan de Acţiune privind Adaptarea la Schimbări Climatice, consultat cu populația și aprobat la nivel local, astfel că toate activitățile au scopul realizării planului.
„Populația este consultată permanent, iar primăria realizează proiecte așteptate de populație. În acest fel, avem și susținerea necondiționată din partea locuitorilor”, completează Larisa Voloh.
Satul cu pepenieră și tocător
La Popeasca, Ștefan Vodă, proiectele de mediu se realizează grație unui alt parteneriat – cu Asociația obștească Societatea Ecologică „Biotica”.
Aici, recent, din fondurile GEF SGP Moldova a fost procurat un tocător, care mărunțește crengile cu diametru mic, iar biomasa obținută este folosită pentru încălzirea școlii și grădiniței din localitate.
Tocătorul este folosit și de cetățeni, la solicitare.
Potrivit primarului, Ion Osipov, satul Popeasca deține suprafețe extinse de livezi care sunt deja nerentabile și sunt tăiate de localnici. Iar terenurile degradate sunt împădurite, cu puieți crescuți în pepenieră.
Satul Popeasca a ajuns renumit în regiune prin pepeniera creată acum patru ani, de asemenea cu sprijinul GEF SGP Moldova. Astfel, terenurile sunt împădurite cu puieți crescuți în localitate.
Recent, circa 5 ha de perdele de protecţie a câmpurilor agricole și a bazinelor acvatice au fost plantate, în cadrul proiectului „Informarea populaţiei în scopul consolidării managementului în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, realizat de „Biotica”, în parteneriat cu primăria Popeasca.
Puieți crescuți la Popeasca au fost plantați, toamna trecută, și în Lunca Talmaza – circa 3 ha.
Drumeție de 15 km prin Zona protejată „Nistrul de Jos”
Zona „Nistrul de Jos” este foarte valoroasă din punct de vedere al bogăţiei diversităţii biologice, iar pentru promovarea frumuseților regiunii au fost amenajate două trasee turistice.
Gabriel Mărgineanu, reprezentant al SE „Biotica”, spune că localitățile din arealul „Nistrul de Jos” au un mare potențial turistic, atât pentru drumeții, cât și pentru ciclism. Traseele turistice au fost amenajate cu indicatoare în limitele localităților Cioburciu, Răscăieți și Talmaza din raionul Ștefan Vodă, pe o lungime de circa 15 km.
În cadrul turului de presă, jurnaliștii au parcurs la pas traseul Cioburciu-Răscăieți-Cioburciu, care are o lungime de 7 km, și au admirat atât pădurile de stejar, cât și unduirea Nistrului.
La Cioburciu, primarul Dmitrii Wissotzky, a prezentat jurnaliștilor sistemul anti-viitură, renovat cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare.
Cu finațarea GEF SGP Moldova, a fost curățată o lungime de peste 300 m a canalului adiacent. Astfel, 61 de proprietari din satul Cioburciu nu vor mai avea pierderi ca urmare a inundațiilor periodice.
„Nistrul Chior” trebuie readus la viață
La Talmaza, în cea de-a doua zi a turului de presă, jurnaliștii s-au documentat despre problemele din albia veche a Nistrului, numită popular „Nistrul Chior”. Din păcate, „Nistrul Chior” se usucă. Odinioară, albia veche era sursă de hrană și bunuri pentru localnici.
Pentru a găsi soluții de reabilitare și păstrare a zonei și a biodiversității unice, sunt organizate dezbateri, discuții, consultări între primari, fermieri, lideri locali și reprezentanți ai societății civile.
Organizațiile neguvernamentale „Biotica” și „EcoContact” sprijină și încurajează aceste acțiuni, având convingerea că împreună cu localnicii pot fi găsite cele mai bune soluții pentru salvarea albiei vechi a Nistrului.
Menționăm că turul de presă în arealul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” a fost organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova (AJMTEM), în parteneriat cu Societatea Ecologică „BIOTICA” și Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă.
Evenimentul a fost organizat cu susținerea Programului de Granturi Mici al Facilitării Globale de Mediu (GEF SGP Moldova), implementat de PNUD Moldova.
Articolul 15 jurnaliști și eroii lor din 4 sate de pe Nistrul de Jos apare prima dată în Ecopresa.
