Deşeuri ce dau bătăi de cap reciclatorilor

Pungile de plastic

Pungile din plastic sunt o soluţie la îndemână, atunci când mergem la cumpărături. Nu sunt nici scumpe, nici greu de transportat. Pentru reciclatori, însă, sunt o corvadă. Fiind uşoare, plutesc şi se prind în mecanismele maşinăriilor extrem de scumpe, înfundându-le.

De aceea şi pentru că poluează, câteva state sau oraşe le-au interzis deja. Printre acestea, se numără California, Porland, Marea Britanie, Australia, Mexic, India, Bangladesh, Burma şi Rwanda. Aşadar, până să avem parte şi noi de restricţii legislative, putem opta de bunăvoie pentru sacoşe de pânză sau pungi de hârtie.

Cutii de suc şi de lapte

Cutiile în care sunt ambalate sucurile şi laptele conţin, de obicei, 22% plastic, 74% carton şi 4% aluminiu. Combinaţia le face greu de reciclat. Companiile responsabile au trecut la folosirea de cutii reciclabile, semnalate ca atare.

Pentru a nu avea însă dubii, se recomandă laptele la dozator, care poate fi ţinut într-un recipient din sticlă. În cazul sucului, se pot încerca variante home-made.

Recipiente pentru mâncare

Dacă vă comandaţi mâncare cu livrare, aţi observant că, cel mai adesea, vin ambalate într-o cutie albă, confecţionată dintr-un tip de plastic care menţine alimentele calde. Acel plastic este polistirenul expandat, care, pe lângă faptul că este greu de reciclat, conţine toxine care pot pătrunde în mâncare şi ne pot afecta sănătatea.

O alternativă ar fi să vă preparaţi singuri mâncarea. Dacă timpul nu vă permite sau dacă nu vă pricepeţi, optaţi pentru furnizorii care folosesc cutii de carton. Chiar dacă nu pot fi reciclate după ce sunt contaminate de grăsimea din mâncare, acestea pot fi folosite ca materie primă pentru compost.

Capsule şi pahare de cafea

Atât capsulele, cât şi paharele de unică folosinţă pentru cafea, conţin mai multe tipuri de materiale. Primele au o combinaţie de plastic şi aluminiu, cele din urmă – o combinaţie de carton şi plastic. Separarea materialelor este de cele mai multe ori greu de realizat.

Autorităţile din Hamburg au interzis recent folosirea capsulelor de cafea şi a altor ambalaje de unică folosinţă în instituţii publice, iar unii furnizori au creat variante sustenabile, cum ar fi paharul care nu doar că se descompune, dar pe care îl poţi şi planta.

Plicuri şi hârtii lucioase

Hârtia plastifiată sau foarte colorată, folosită de obicei la reviste, cataloage sau carduri, pune şi ea probleme. De asemenea, plicurile, întrucât conţin şi hârtie, şi folie de plastic.

Hârtia reciclată este, evident, soluţia alternativă.

Periuţe de dinţi

Anual, aruncăm 4.7 miliarde de periuţe de dinţi. Acestea nu se descompun complet, nici după 1.000 de ani. Au apărut însă numeroase branduri care produc periuţe din bambus, cu peri din materiale organice. Cele mai multe dintre ele pot fi folosite pentru a realiza compost.

Scutece

De obicei, scutecele conţin mai multe tipuri de plastic şi, desigur, deşeuri organice. Combinaţia le face imposibil de reciclat.

Părinţii eco-responsabili le-ar putea înlocui cu vechile pelinci din bumbac, însă trebuie să recunoaştem că nu este o soluţie tocmai convenabilă. Există însă o serie de companii care produc scutece biodegradabile.

Deopotrivă greu sau imposibil de reciclat sunt deşeurile periculoase (vopsele, lacuri, medicamente), cele biodegradabile (animaliere, vegetale), cele voluminoase (mobilier, saltele), materialele de construcţii (moloz) şi diverse plastice (carcase de electrocasnice, vase etc.)

Sursa: green-report