Flagrant! Cât de nesimţiţi sunt unii şoferi din Moldova

Centrul Naţional de Mediu, Inspectoratul General de Poliţie şi Inspectoratul Ecologic de Stat au semnat încă din luna aprilie anul curent un acord de colaborare, care prevede că ecologiştii însoţiţi de poliţişti vor organiza săptămânal razii pe malurile Bâcului.

Până acum au fost prinşi în flagrant foarte mulţi şoferi care îşi spălau maşinile pe malurile râului. Pe strada Calea Basarabiei din Chişinău se numără opt spălătorii improvizate. Toate lucrează fără autorizaţie. Tot de ce au nevoie sunt câteva găleţi, perii, iar apa o i-au gratis din râul Bâc. Chiar dacă vina le aparţine atât şoferilor, cât şi spălătorilor de maşini, autorităţile şi ecologiştii îi amendează doar pe proprietari.

La o spălătorie autorizată, serviciul costă între 50 şi o sută de lei, în schimb proprietarul maşinii nu riscă nici o amendă. Pentru persoanele fizice, amenzile pentru nerespectarea normelor de mediu variază de la 400 la 1000 de lei.

Conducătorii auto nu conştientizează faptul că apa cu care se spală maşinile este din râul Bîc, fiind adusă în găleţi dintr-un sector al râului unde aceasta este extrem de poluată. De asemenea, spălătorii de automobile îşi pun în pericol sănătatea deoarece aceştia spală cu mâinile neprotejate. Din cauza conţinutului de subtanţe chimice active din apă, caroseria maşinilor riscă să fie afectată. Oare şoferii nu conştientizeată acest pericol?

De obicei, la o razie a inspectorilor ecologici se reuşeşte amendarea de la 2 la 4-5 persoane. În momentul flagrantului sunt amendaţi primii contravenienţi, ceilalţi ori dau bir cu fugiţii sau se ascund de poliţişti. Paradoxal este faptul că firmele de taxi au încheiate contracte cu spălătoriile autorizate. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri surprinse de poliţişti sunt cu maşini ale taximetriştilor care erau spălate cu apa din râul Bâc.

ATENŢIE! Spălarea maşinilor pe malul râului Bîc aduce consecinţe grave. În apa râului se scurg, în mod direct, fără epurare, reziduuri de ulei, benzină/motorină şi substanţele chimice de la detergenţi. Toate acestea nu se dezintegrează în apă pur şi simplu. Apoi cu această apă poluată se irigă terenuri cu culturi legumicole sau livezi. Şi mai grav e faptul că apa din râu este baută de animalele domestice (vaci), a cărei compoziţie chimică o regăsim apoi în lapte, brânza şi smântină. Nu vă imaginaţi că subtanţele chimice se dezintegrează în procesul de fierbere, prăjire sau coacere.

Preşedintele Centrului Naţional de Mediu, Ina Coşeru a publicat un îndemn pe portalul Civic.md cu mesajul “Haideţi să fim mai buni” în care descrie gravitatea acestui fenomen şi înseamnă toţi conducătorii auto din Republica Moldova şi populaţia să ia atitudine la aceste fărădelegi:

”Astăzi, pe data de 12 decembrie 2014 ne-am deplasat pentru a suta oară din anul 2014 pe strada Calea Basarabiei din mun. Chișinău pentru a înregistra contravențiile de mediu, și pentru a pune amenzi celor care nu se conformează legislației de mediu și totuși spală mașini pe malurile râului Bîc. Acest lucru îl facem în colaborare cu Inspectoratul Ecologic de Stat și Inspectoratul General al Poliției în baza Acordului semnat în aprilie 2014. Astăzi am depistat contravențiile de mediu împreună cu colaboratorii Agenției Ecologice Municipale Ion Bulmaga și Ion Țurcanu și colaboratorii Inspectoratului de Poliție Centru Dumitru Diceanu și Vadim Mortean. Vedeți mai jos doar câteva din cu mult mai multe mașini care s-au spălat astăzi pe Calea Basarabiei. 

Mă întreb pe mine, și îi întreb pe toți, ce ar trebui să se întâmple, ca nouă să ne pese de ziua de mâine, și de sănătatea noastră, la care noi nu avem nici o șansă să sperăm, dacă continuăm să spălăm mașini și să turnăm toate zoile în râu, care oricum! oricum! ne vor ajunge pe noi din spate, doar că atunci va fi târziu?

De ce eu, tu, el, ea, noi le dăm voie oamenilor, care nu respectă legislația de mediu, să ne hotărască soarta noastră și durata de viață, care nu poate fi lungă atunci când există oamenii indiferenți, care continuă să spele mașinile în rîu și să arunce toate gunoaiele fără a se gândi că mâine copiii lor pot deceda tot din inderefența lor, ai părinților proprii? Nemaivorbind de faptul, că la copiii noștri, sau la noi, ei nici nu se mai gândesc. În una din zile, când m-am deplasat pe aceasta stradă nenorocită și am discutat cu un șofer de taxi, care-și spăla mașina lângă râu despre starea râului Bîc, el îmi spunea, că dauna pe care o aduce, este incomparabil de mică cu acele deversări care provin de la întreprinderi sau care ajung în râul Bîc cu afluenții acestuia din suburbiile Chișinăului, unde oamenii trăiesc ca în junglă, fără canalizare, gunoiște și alte infrastructuri ”europene” care protejează mediul. Până la urmă, atunci când i-am spus, că dacă cumva, prin nefericire, copiii lui (are 2 copii) vor ajunge să mănânce varză irigată din râul Bîc în aval de Chișinău, copiii vor avea toate șansele să moară de la intoxicație cu substanțe toxice, incompatibile cu viața. Doar atunci a fost de acord să semneze procesul verbal și să plătească amenda. Sper că eu mai mult n-am să-l întâlnesc pe strada Calea Basarabiei.

Astăzi eu apelez la VOI – șoferii care au copii, și înțeleg că într-o zi s-ar putea să plătim cel mai scump preț din indiferența noastră – viața noastră sau a copiilor noștri din cauza mediului poluat. Astăzi nu vreți să plătiți 200 de lei amendă – mâine o să vreți să vă cumpărați sănătatea cu mii și mii de euro, doar că sănătatea odată pierdută nu se recuperează atât de ușor.

Opriți-vă!!! Mergeți să spălați mașina în locuri autorizate! Haideți să avem grijă de mediul în care trăim! Haideți să avem grijă unul de altul! 
Voi fi recunoscătoare tuturor pentru share!” 

Concluzii şi recomandări din partea reprezentanţilor Centrului Naţional de Mediu:

1. Legile din R. Moldova în domeniul mediului sunt destul de permisive şi lejere.

2. Înăsprirea legislaţiei de mediu prin creşterea amenzilor, inclusiv prin muncă în folosul comunităţii sau chiar pedeapsa penală.

3. Modificarea legislaţiei privind permiterea evacuării persoanelor contraveniente de la locul faptei şi confiscarea obiectelor cu care s-a produs contravenţia.

4. Ajustarea procedurii de documentare a contravenţiilor de mediu pentru a fi mai clară pentru contravenient, aşa cum este cazul proceselor verbale întocmite de poliţie (de exemplu contraveninetul nu obţine copia procesului verbal, decât dacă o solicită. Iar dacă acesta o solicită, inspectorul trebuie să caute un xerox pentru a-i oferi o copie).

5. Creşterea culturii resptectului faţă de mediu şi faţă de inspecţia de mediu în societate prin diverse instrumente informative şi promovate intens.

Razie pe râul Bîc (23 decembrie 2014) – Galerie Foto:

Razie pe râul Bîc (22 decembrie 2014) – Galerie Foto:

Razie pe râul Bîc (17 decembrie 2014) – Galerie Foto:

Razie pe râul Bîc (12 decembrie 2014) – Galerie Foto: