Indicații geografice protejate, denumiri de origine sau specialități tradiționale garantate – o nouă posibilitate pentru producătorii locali de a se promova pe piața externă
Recent, prin intermediul unui proiect european „Rute culinare în Republica Moldova – înregistrarea și promovarea produselor locale și regionale din raionul Călărași”, a fost deschisă calea pentru înregistrarea în sistemul indicațiilor geografice la nivel național și internațional a 2 produse agroalimentare moldovenești. Este vorba despre dulceața din petale de trandafir produsă în Călărași și rachiul de caise produs în Nimoreni. Ambele sunt produse tradiționale, specifice poporului nostru.
În Republica Moldova, din punct de vedere legal, cadrul necesar pentru demararea acestui proces exista de mai mult timp . Avem o lege privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate și un acord semnat cu UE privind recunoașterea și protecția reciprocă a produselor înregistrate în sistemul indicațiilor geografice. Totuși, din cauza anumitor bariere instituționale, dar și a neînțelegerii de către producători a avantajelor și beneficiilor pe care le-ar putea aduce această certificare – lucrurile au cam stat pe loc, în special în domeniul produselor agroalimentare.
Începând cu anul 2015, datorită proiectului promovat și implementat de Development Policy Foundation o organizație non-guvernamentală din Polonia și partenerii săi locali Mișcarea Ecologistă din Moldova și Casa Părintească, cu susținerea Programului de Cooperare pentru Dezvoltare Polonez al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone, a fost dat startul unei activități care urma să miște carul din loc. Și… carul s-a mișcat.
Scopul stabilit de proiect, cel de a încuraja ONG-urile și autoritățile locale să creeze parteneriate durabile care ar facilita procesul de înregistrare a produselor regionale/locale a fost atins. Cele două produse selectate în cadrul proiectului, fiind astăzi deja în proces de înregistrare ca indicații geografice protejate la nivel național.
În continuare vă prezentăm un interviu, cu dl Wojciech Szpocinski, director al Development Policy Foundation, expert în domeniu și dna Agata Koziej, coordonator al proiectului, care ne vor oferi o privire de ansamblu referitor la avantajele sistemului indicațiilor geografice și experiența Poloniei în acest domeniu.
Dle Szpocinski, ce ar avea de câștigat Republica Moldova dacă tot mai multe produse ar fi protejate la nivel european prin sistemul Indicațiilor geografice protejate?
W.Sz. Avantajele sunt evidente: produsele care sunt incluse în sistemul de protecție a indicațiilor geografice, prin definiție sunt produse de calitate. Sistemul oferă drepturi de protecție a produselor înregistrate atît în Moldova cît și în UE, asigurînd un mecanism clar de combatere a produselor contrafăcute, false sau care induc în eroare descrierea sau caracteristicile produsului. Sistemul indicațiilor geografice stabilește reguli clare care asigură monitorizarea calității pentru produsele alimentare din acest sistem. Astfel, Indicațiile geografice sunt acel mesaj pentru consumator, dovada calității și specificității produsului pe care îl procură. Într-un cuvânt: Indicația geografică este un brand de calitate.
Dna Koziej, vă rugăm să ne împărtășiți rezultatele Poloniei la acest capitol.
A.K. Pînă în prezent în Polonia sunt 37 de produse înregistrate (19 produse IGP, 9 SGT, 8 DO), dar procedura este deschisă pentru alte cîteva produse. Este vorba despre produse din categoria brînzeturi(“oscypek”, “bryndzapodhalańska”, “ser koryciński”), cîteva tipuri de miere de albine produsă în diferite regiuni ale Poloniei (“mióddrahimski”, “miódwrzosowy z BorówDolnośląskich”, “miódkurpiowski”, “podkarpackimiódspadziowy”), legume (diferite tipuri de fasole), fructe -căpșuni(“truskawkakaszubska”), mere(“jabłkagrójeckie”) sau fructe uscate - prune (“suskasechlońska”), cîrnăciori, pește – carp (“karpzatorski”), băuturi alcoolice - mied (trei tipuri – în funcție de raportul alcool/miere).
Ne-am întâlnit cu producătorul de ulei de camelină (“Wielkopolskirydzowyolej”), care este produs din Camelina sativa. Produsele sale sunt în prezent vândute în cea mai mare rețea de supermarkete din Polonia (fiind promovat ca cel mai ieftin ulei – “Biedronka”). Acum este o tendință tot mai mare în rîndul cumpărătorilor de a deveni mai conștienți față de produsele pe care le cumpără, oamenii au început să distingă produsele certificate, își amintesc sigla de certificare. În consecință și rețelele de supermarketuri au început să fie mult mai interesate de producătorii locali care dețin un brand de calitate, o certificare. Un alt exemplu de produs care a devenit interesant anume datorită existenței unei certificări este șunca specială portugheză.
Deci nu este vorba numai despre produse regionale poloneze, dar și de produse regionale din întreaga Europă. Produsele cu certificare sunt considerate a fi de bună calitate și interesante – în sensul de unicitate, care este la modă, așa că se vinde bine.
Potrivit rapoartelor, Indicațiile Geografice ajută la îmbunătățirea situației economice a fermelor mici și mijlocii, (permițându-le să dezvolte tipuri speciale de producție pe bază de calitate, tradiție, ecologie). Acest sistem a ajutat, de asemenea, la dezvoltarea agroturismului în Polonia, deoarece oamenilor le place să viziteze locuri în care pot găsi produse specifice.
Ce părere aveți, de ce producătorii din Moldova încă nu conștientizează avantajele acestui sistem? Cum credeți care sunt motivele pentru care Moldova a rămas atât de mult în urmă la capitolul dezvoltării sistemului de indicații geografice protejate?
W.Sz. În Moldova există deja anumite rezultate și sunt destul de optimist în acest sens: Acordul de Asociere, inclusiv DCFTA, vor intra în vigoare, în curînd, Ministerul Agriculturii a elaborat regulamentul privind evaluarea caietelor de sarcini pentru produse agro-alimentare(cu suportul proiectului nostru), primele două produse agroalimentare vor intra în sistemul indicațiilor geografice protejate, chiar dacă o sa mai dureze ceva timp, iar lucrurile vor avansa de acum înainte destul de repede. În ceea ce privește atitudinea producătorilor, este destul de dificil pentru ei să accepte și să înțeleagă acest sistem – dar anume acesta este cazul cînd e necesar ca cineva să deschidă calea – lucru pe care l-am urmărit în proiectul nostru. Ceilalți ne vor urma în curînd. Vă asigur.
Mai multe articole cu privire la sistemul indicațiilor geografice puteți găsi accesând link-urile:
http://www.europalibera.org/media/video/27508719.html
http://agepi.gov.md/ro/gi-ao-tsg/despre
Elena Scobioală
Revista Natura
