Irigarea din surse subterane, fondul forestier, managementul deşeurilor în Chişinău – probleme de interes major în 2016

Irigarea din surse subterane, fondul forestier, managementul deşeurilor în Chişinău - probleme de interes major în 2016
Irigarea terenurilor agricole cu ape din surse subterane, exportul de lemn brut şi managementul deşeurilor municiupiului Chişinău –  sunt trei probleme abordate de către Mişcarea Ecologistă din Modlova în cadrul…

Potrivit MEM, problemele de mediu cu care se confruntă Republica Moldova țin, în mare parte, de utilizarea irațională a resurselor naturale, izvorâtă din interesul pentru câștiguri financiare imediate. În cadrul conferinţei, Mișcarea Ecologistă din Moldova şi-a propus să aducă în prim plan situațiile problematice create în jurul a trei domenii de mare interes pentru autorități, societate civilă, dar și pentru cei implicați în proliferarea afacerilor de tip subteran:

 1. Utilizarea apelor subterane în scopul irigării terenurilor agricole

Deși până la ora actuală nu există informații concrete în ceea ce privește volumul depozitelor de apă subterană din țara noastră, și nici nu există studii asupra impactului acestui procedeu agricol, există inițiativa de a facilita procesul de obținere a autorizației care ar permite irigarea terenurilor agricole cu ajutorul apelor subterane. Pornind de la ideea că această practică are efecte colaterale de mediu, Mișcarea Ecologistă din Moldova consideră necesară clarificarea aspectelor ecologice pe care le ridică această problemă.

2. Situația fondului forestier

Arenda pădurilor: Starea jalnică în care au ajuns pădurile ţării se datorează în cea mai mare parte practicii de arendare bucată cu bucată  a pădurilor unor persoane care au doar interese economice și nu sunt motivate să contribuie la conservarea acestui patrimoniu. Degradarea considerabilă a Fondului Forestier Naţional a dus, în primul rând, la pagube de sute de milioane de lei în bugetul republicii, însă repercusiunile pe  termen lung vor pune în pericol grav echilibrul ecologic al R. Moldova. Ministerul Mediului a inițiat, din septembrie 2015, o amplă procedură de modificare a Regulamentului privind arenda fondului forestier destinată înlăturării prevederilor care susțin această practică, dar și majorării substanțiale a tarifului aferent procedurii de arendare. La aproape 6 luni de la inițierea acestor modificări, Mișcarea Ecologistă din Moldova își propune să treacă în revistă primele realizări datorate acestei inițiative și să vină cu propuneri pentru activități ce ar trebui desfășurate în anul 2016.

Sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă brută

În contextul contracarării ilegalităților asociate pădurilor, în special a tăierilor ilegale, Mișcarea Ecologistă din Moldova sprijină inițiativa Ministerului Mediului de a sista temporar exportul de masă lemnoasă brută.  Având în vedere că Republica Moldova exportă cea mai mare cotă de lemn brut din Europa în condițiile în care are cea mai redusă suprafață împădurită de pe continent, conform datelor prezentate de Ministerul Mediului, considerăm că această inițiativă va fi una benefică sectorului forestier.

3. Managementul deșeurilor în municipiul Chișinău

În Republica Moldova se adună anual sute de mii de tone de materiale degradate, care sunt transportate la gunoiştile autorizate sau neautorizate ori sunt aruncate direct la “râpă”, otrăvind apele şi mediul înconjurător. Este regretabil faptul că cel mai mare și mai important oraș din țară, Chișinăul, nu își poate gestiona eficient managementul deșeurilor și demonstrează o abordare primitivă în acest sens: depozitarea gunoiului la marginea municipiului pe o suprafață completă neadecvată acestui tip de serviciu. De aceea, Mișcarea Ecologistă din Moldova dorește să aducă această problemă în atenția publică și să determine autoritățile publice să-și îndrepte privirea spre găsirea unei alt soluții. Drept exemplu, considerăm că poligonul de la Țînțăreni, care are o capacitate mare de a susține cantități crescânde de deșeuri, poate reprezenta un loc potrivit, cu condiția să fie amenajat la standardele sanitare moderne și să nu devină un pericol ecologic pentru comunitatea locală. 

La Conferinţa de presă au participat: Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Lilia Curchi, membră a MEM, directoare executivă a AJMTEM, Irie Bejan, director adjunct pe ştiinţă, Institutul de Ecologie şi Geografie.

Înregistrarea video a evenimentului poate fi urmărită AICI.