Mediul este esenţial pentru existenţa noastră
– Protecţia mediului a fost de-a lungul anilor la coada priorităţilor în R. Moldova. La începutul mandatului de ministru aţi apreciat că domeniul este nedreptăţit, asemeni Cenușăresei din poveste. Cum credeţi, de ce s-a ajuns la această situaţie?
– Goana după bani, goana după avere, goana după alte iluzii și himere, incapacitatea noastră de a prioritiza lucrurile și de a le înțelege foarte corect, a generalizat în mentalitatea colectivă o astfel de situație. Nu este iremediabil acest lucru și poate fi corectat, în momentul în care încetul cu încetul oameni, care conștientizează aceste probleme de mediu, se vor impune și vor impune punctul lor de vedere, vor populariza aceste probleme, vor disemina informația, astfel încât fiecare cetățean al R. Moldova sau majoritatea să înțeleagă cum stau lucrurile. Până acum, și vă spun acest lucru după câteva luni la Ministerul Mediului, problemele de mediu au fost abordate foarte academic, teoretic și filozofic. Suntem obligați să creăm mesaje foarte simple pe fiecare problemă, astfel încât cetățeanul R. Moldova să înțeleagă și atunci clasa politică va fi obligată să realizeze aceste sarcini. Cu siguranță mediul este mai mult decât protejarea broscuțelor și a faunei (chiar dacă broscuțele fac parte din faună), așa cum s-a exprimat fostul candidat la funcția de prim-ministru, Ion Sturza. Sarcina pe care o avem în continuare, implicit în 2016, este ca astfel de abordări superficiale să fie excluse din cotidianul nostru. Fiecare cetățean al Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că mediul este esențial pentru existența noastră. În ultimii 25 de ani problemele de mediu au fost lăsate să se aprofundeze – e adevărat că puterea sovietică ne-a lăsat o moștenire dezastruoasă, o natură degradată și grav bolnavă. Ar trebui să facem comparație cu statele vest-europene și cu alte state civilizate, în care vedem că mediul este prioritatea numărul unu. Trebuie să găsim soluții, pentru ca fiecare dintre cei care reprezintă statul R. Moldova nu doar să cunoască, ci să conștientizeze problemele de mediu, pentru că mediul nu este o activitate singulară, dar transcende în toate domeniile, astfel încât și cei de la transporturi și cei de la educație, și cei de la protecție socială și cei de la interne – toți trebuie să știe că mediul nu este doar preocuparea celor de la Ministerul Mediului. Este o sarcină deloc ușoară, dar nu imposibil de a fi realizată. Sunt absolut sigur că trebuie să facem acest lucru.
– În 2015 ați început foarte multe lucruri, unele probleme vechi au fost rezolvate. Care dintre problemele nerezolvate vor face parte din prioritățile anului 2016?
– Am avut efectiv trei luni de mandat în anul 2015. Este imposibil ca reformele să fie realizate în trei luni. În 2016 sunt preconizate: crearea Agenției de Mediu, reformă care așteptă de minim 10 ani; crearea Agenției Fondului Ecologic – o reformă despre care s-a tot vorbit în ultimii cincisprezece ani, dar din păcate miniștrii nu au dorit să instituționalizeze acest fond ecologic, preferând să-l folosească ca pe un bibelou în buzunarul lor propriu. O altă reformă, la fel de importantă – separarea competențelor celor care autorizează și celor care efectuiază controlul în domeniul mediului. Modelul românesc, pe care îl aplicăm acum la scrierea proiectului de reformă, este viabil și în R. Moldova. După ce a devenit parte a Ministerului Mediului, Agenţia „Moldsilva” a primit 30 de milioane de lei de la Fondul Ecologic Național, pentru extinderea suprafețelor forestiere. Reforma la Agenția „Moldsilva” va continua. Acum lucrăm la capitolul restructurare. Agenţia „Moldsilva” este poate una dintre cele mai anacronice structuri. În România, de exemplu, sunt șase milioane de ha de păduri și 2000 de pădurari, la noi doar 370 de mii ha de păduri și peste 1000 de pădurari, foarte multe instituții, foarte multă birocrație, foarte multă corupție. Eu am păstrat practic intact acest sistem, nu am încercat să intervin în nici un fel, inclusiv la nivel de personal. Reforma va schimba totul, inclusiv instituțional, ca bază fiind modelul românesc. Din păcate, nu s-a putut realiza în R. Moldova sistemul de trasabilitate a lemnului. În România acest sistem funcționează de foarte mult timp: lemnul este marcat, respectiv i se imprimă un cod de bare, și de la tăiere până la Moș Ion în curte, acesta poate fi urmărit. În R. Moldova, nu știu de ce acest lucru nu poate fi făcut (!). Planificăm să înzestrăm Inspectoratul Ecologic cu tehnologii noi, inclusiv dronă pentru control. Deci, cei care consideră că sunt mai deștepți decât noi și vor tăia din mijlocul pădurii – să-și ia grijă de la acest lucru.
– Totuși, Regulamentul privind arenda fondului forestier a rămas neschimbat și în 2015…
– Regulamentul este în Guvern, noi ne-am făcut datoria. Acum urmează să fim insistenți și să facem presiuni sănătoase, pentru ca modificările propuse în acest Regulament să fie votate.
– Cum decurg lucrurile la capitolul pescuit comercial-industrial?
– Așa cum le-am programat noi. Pentru 2016, pentru prima dată, nu au mai fost acordate cote pentru pescuitul industrial-comercial în bazinele acvatice naturale. Dacă vom vedea că mecanismele legale nu sunt suficiente, vom încerca să dezvoltăm legea, inclusiv prin confiscarea unităților de transport cu care se face braconajul și la lemne, tăieri ilegale, braconaj și pe ape, și în pădure. Am documentat în această toamnă vreo șase vânători la căprioare, în care erau implicați inclusiv angajați ai Inspectoratului ecologic, pe care i-am eliberat din funcţie. Vreau ca în lege să fie scris că în asemenea cazuri făptașii ajung la pușcărie și sunt descalificaţi ca specialiști în domeniu, pentru totdeauna. La primul caz, când un făptaș va ajunge la pușcărie pentru braconaj, în R. Moldova în jumătate vor scădea încălcă- rile de mediu, în momentul în care se va repeta acest lucru și încă un făptaș va sta la pușcărie, atunci încă 25 la sută dintre braconieri vor fi descurajați. Dacă totul rămâne doar în declaraţii, infractorii nu au teamă de lege.
– Are șansă vreunul dintre regulamentele/proiectele înaintate să fie adoptate în timpul apropiat?
– Acum, cât guvernul este în exercițiu, evident că toate aceste lucruri nu pot fi realizate. Au fost suspendate practic toate activitățile în acest sens. Eu mizez foarte mult pe investirea unui guvern plenipotențiar, cu o majoritate parlamentară, lucru care ar asigura și realizarea reformelor în domeniul mediului. Am simțit confortul legislativ și suportul politic în primele trei luni de activitate. Îmi doresc ca reformele de mediu să fie înfăptuite, iar bună guvernare de mediu să fie o practică nelipsită și dezvoltată în Republica Moldova.
A intervievat: Lilia CURCHI
Sursa: Natura /Ianuarie 2016