Patru obiective din Agenda 2030 țin de domeniul mediului

Patru obiective din Agenda 2030 țin de domeniul mediului
ONU a adoptat Agenda 2030, care stabilește un cadrul global pentru eradicarea sărăciei, realizarea dezvoltării durabile și gestionarea schimbărilor climatice. Agenda conține 17 obiective, dintre care patru țin de domeniul…

Unul din cele patruobiective este cel cu nr. 13 care prevede întreprinderea măsurilor urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a efectelor lor. Un obiectiv important pentru Republica Moldova, în contextul conferinței de la Paris, unde Moldova împreună cu alte state își vor lua angajamente privind micșorarea cantității de dioxid de carbon. Dafina Gercheva, Coordonatoare Rezidentă a ONU/reprezentantă rezidentă a PNUD în Moldova, a menționat că Republica Moldova este o țară foarte vulnerabilă privind această problemă, deoarece periodic  este expusă inundațiilor și secetei de aceea trebuie impuse metode de soluționare a efectelor produse în urma acestor factori,  cantitatea de CO2 din aer și a efectelor de seră care duc la un dezechilibru în mediul înconjurător. Totodată, ea consideră că implicarea  populației și a structurilor internaționale la elaborarea proiectelor de gestionare a schimbărilor climatice împreună cu Ministerul Mediului este primul pas în diminuarea acestor probleme.

De asemenea, în cadrul clubului de presă au fost discutate și alte două obiective ce vizează domeniul mediului. Obiectivul 15 care prevede protecția, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, oprirea și inversarea degradări terenurilor și oprirea biodiversități . Punct actual și pentru Republica Moldova care are un grad relativ redus  de împădurire-circa 11% (379000 ha) din suprafața totală a teritoriului.

Totodată, s-a discutat și despre asigurarea accesului la energie sigură, durabilă, modernă și la preț redus, obiectivul cu numărul 17 în cadrul Agendei 2030. Implementarea căruia ar oferi independența energetica a Republicii Moldova de alte state furnizoare de gaze naturale. Aceasta independență ar fi posibila cu ajutorul implementării în continuare a proiectelor de folosire a  energiei biomasei, având în considerație că deșeurile agricole ar trebuie să fie folosite ca biomasă, nu aruncate.

În următoarele luni, vor urma un șir de astfel de întâlniri pe teme sociale care au legătură cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Sesiunea din Cadrul Clubului de Presă  a fost organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent  în colaborare cu reprezentanții ONU în Moldova.

 Irina TABARANU