Schimbările climatice și activitatile economice pun in pericol deltele din intreaga lume
Deltele din intreaga lume sunt in pericol de a fi distruse din cauza activitatilor economice si cresterii nivelului marilor ca urmare a incalzirii globale. Consecintele vor fi imense si vor fi resimtite la nivel global – pierderea protectiei naturale pe care o asigura aceste ecosisteme, crize economice si sociale si migratii pe scara larga, avertizeaza o echipa de cercetatori intr-un articol publicat in revista Nature.
La peste un secol dupa ce Mark Twain a sustinut ca fluviul Mississippi nu va putea fi „domesticit” de ingineri, barajele si digurile restrang marele fluviu navigabil. Apele sale, candva noroioase, curg acum mai curate. Lipsit de sedimente si fragmentat de dezvoltarea economica, avalul deltei fluviului Mississippi scade cu mii de hectare pe an. Bogatul ecosistem al deltei si protectia pe care o ofera sunt distruse, iar pescuitul si patrimoniul cultural al locului amenintate, exemplifica autorii.
Alte delte mai bine conservate, cum ar fi Delta Dunarii din Romania — cea mai extinsa zona mlastinoasa din Uniunea Europeana si un hot-spot al biodiversitatii la nivel mondial — ne arata ce avem de pierdut. Labirintul sau de canale, lacuri, mlastini si dune gazduieste aproximativ 2.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale, multe dintre ele amenintate, scriu semnatarii — Liviu Giosan, de la Woods Hole Oceanographic Institution, SUA, James Syvitski, de la Universitatea Colorado, SUA, Stefan Constantinescu, de la Universitatea Bucuresti, si John Day de la Universitatea Louisiana, SUA.
Reducerea sedimentelor la gurile fluviilor, care formeaza practic delta, este determinata in principal de construirea de baraje. Dar si alte activitati umane contribuie la disparitia deltelor. De exemplu, delta Chao Phraya in Thailanda se scufunda cu 5-15 centimetri in fiecare an din cauza utilizarii intense a apelor subterane. Delta Po din Italia a scazut cu 3-5 metri in secolul trecut, in principal ca urmare a extractie de metan.
Solutia pentru salvarea acestor ecosisteme ar fi cresterea nivelului solului in urma depunerii de sedimente. Dar, comparativ cu acum 100 de ani, Nilul si Indusul transporta cu 98%, respectiv 94% mai putin mal, iar Dunarea cu 60% mai putin. Iar cresterea nivelului marilor ca urmare a incalzirii globale agraveaza problema.
Regiunile de coasta aflate la mai putin de un metru peste nivelul marii vor fi complet inundate pana la sfarsitul acestui secol. Multe delte maloase, cum sunt deltele Dunarii, Rhonului si Ebrului, sunt mai joase comparativ cu deltele nisipoase, cum sunt cele ale fluviilor San Francisco din Brazilia si Godavari din India. Zonele de delta ce risca sa fie inundate vor creste cu 50%, rata fara precedent in ultimii 7.000 de ani. Specialistii prognozeaza ca vor fi distruse inclusiv marile delte ale lumii, unde se afla orase importante, cum ar fi Shanghai, Dhaka si Bangkok.
Peste 500 de milioane de oameni din intreaga lume traiesc in delte. Disparitia acestora ar determina migratii in masa si grava criza economica si sociala. In Pakistan, locuitorii deja parasesc delta cursului inferior al Indusului, deoarece solurile imbibate de apa sarata fac agricultura dificila. De asemenea, in alte delte din centura cicloanelor tropicale, cum ar delta Gange-Brahmaputra din India si Bangladesh si delta Irrawaddy din Myanmar, distrugerea padurilor de mangrove si a mlastinilor a contribuit la diminuarea protectiei impotriva inundatiilor si a afectat comunitatile si economiile.
Oamenii de stiinta fac apel la Natiunile Unite pentru a stabili un organism international de experti care sa coordoneze initiativele de protejare a acestor ecosisteme, prin restabilirea unui flux normal de sedimente pe marile fluvii pentru o colmatare naturala, iar locuitorii sa nu fie obligati sa migreze. De asemenea, cercetatorii cer guvernelor sa accelereze cercetarea stiintifica si sa extinda programele de monitorizare si de prognoza, studiile de impact si consultarile publice pe aceasta tema.
