Un nou tip de bec, mult mai economic, va ajunge în magazine anul acesta
Becul reglabil are un LED de forma unui filament, care e acoperit cu grafen. Asta aduce o serie de avantaje. Datorita conductivităţii, becul poate dura mai mult. Dezvoltatorii spun că reduce consumul de energie cu zece procente; grafenul permite becului să conducă electricitatea şi să încălzească mai eficient. Profesorul Bailey a declarat la BBC că producţia este mai ieftină şi foloseşte mai multe componente durabile, de aceea se aşteaptă ca preţul unui astfel de bec să fie mai mic decât unele dintre becurile LED.
Bailey a mai spus într-un interviu că „grafenul e doar un material… un material minune, dacă vreţi, având în vedere că are super-proprietăţi – dar în realitate, aplicaţiile lui sunt cele care îl vând.” Cercetătorii sunt dornici să vadă care va fi impactul acestui bec-„minune” asupra economiei Marii Britanii. Bailey a spus că becul e doar una dintre aplicaţiile grafenului: altele care atrag interesul cercetătorilor includ o membrană care ar ajuta la purificarea apei; învelişuri protectoare şi folosirea grafenului în baterii, pentru stocarea energiei.
O altă aplicaţie ar fi folosirea grafenului pentru conducerea medicamentelor în organism. „Ce am descoperit e că atunci când punem câţiva fulgi de grafen într-o soluţie, ei sunt atraşi de celule canceroase”, spune Bailey. Cercetătorii sunt interesaţi de oxidul de grafen, o formă modificată a acestuia, care vizează selectiv celulele canceroase, în combinaţie cu tratamente existente. Asta ar putea duce la micşorarea tumorilor şi la prevenirea răspândirii cancerului şi reapariţiei sale.
Într-una dintre investigaţii, o echipă a pregătit formule de oxid de grafen pentru testarea împotriva diferitelor tipuri de cancer: pancreatic, la plămâni, la sâni, la ovare, la creier şi la prostată. Fulgii de grafen au inhibat formarea tumorii sferice. Întrebarea e dacă oxidul de grafen ar putea fi eficace pentru toate, sau măcar pentru un mare număr de tipuri de cancer, prin blocarea proceselor care au loc la suprafaţa celulelor. Unul dintre cercetători a spus că rezultate au arătat că oxidul de grafen ar putea fi aplicat ca spălătură în timpul intervenţiei chirurgicale, ca să cureţe celulele canceroase sau ca medicament.
Institutul Naţional al Grafenului, în care a investit atât guvernul britanic cât şi Fondul European de Dezvoltare Regională, s-a deschis luna aceasta la Universitatea din Manchester. Clădirea de 7.825 de metri pătraţi şi cinci etaje, a fost proiectată ca centru de cercetare. Mai mult de 35 de companii din întreaga lume au încheiat deja un parteneriat cu universitatea, în vederea dezvoltării unor proiecte. BBC a spus că grafenul a fost deja încorporat în rachete de tenis şi schiuri; mai sunt în curs de dezvoltare şi alte produse, cum ar fi cadre pentru maşini şi avioane, sau dinţi falşi.
Graphene Stakeholders Association (GSA) a declarat că grafenul e apreciat de specialiştii din domeniul cercetării şi tehnologie ca fiind unul dintre cele mai promiţătoare materiale ale secolului 21. Cu toate acestea, „ne aflăm într-un stadiu incicipent de înţelegere a grafenului şi a potenţialului său ca o tehnologie permisivă. E nevoie de multă cercetare, caracterizare, testare şi dezvoltare”, au mai spus cei de la GSA. Oamenii de ştiinţă ruşi, Andrei Geim şi Konstantin Novoselov, de la Universitatea din Manchester, au luat Premiul Nobel în fizică, pentru descoperirea grafenului în 2004.
