La Chișinău s-a decis protecția resurselor de apă

Peste 150 de participanți la Conferința Națională consacrată Zilei Mondiale a Apelor, desfășurată la Chișinău, la 22 martie 2019, au adoptat o Rezoluție pentru protecția în comun a resurselor de apă.

La Conferința națională au participat reprezentanți ai autorităților publice de mediu și ai partenerilor de dezvoltare externi, membri ai Consiliilor de bazine si subbazine, reprezentanți ai sectorului academic, mass media, precum și membri ai organizațiilor neguvernamentale de mediu.

Cu ocazia evenimentului, o colecție de 30 tablouri cu imagini ale râurilor pitorești din Republica Moldova și cu peisajele oferite de aceste corpuri de apă a fost vernisată de către Mișcarea Ecologistă din Moldova.

Menționăm că Ziua Mondială a Apei a fost instituită în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu de la Rio de Janeiro (22 decembrie 1992), iar de atunci este sărbătorită anual în scopul sensibilizării populației pe plan global cu privire la necesitatea protecției resurselor de apă.

La nivel internațional, sloganul din acest an a fost „Natură pentru Apă”, iar la nivel național a fost ales motto-ul „Nici un râu fără atenție!”, ca răspuns la starea precară în care se află multe râuri din Republica Moldova.

În continuare, Ecopresa.md publică Rezoluția Conferinței naționale  „Nici un râu fără atenție!”, considerată drept  foaie de parcurs în restabilirea râurilor din Republica Moldova și în monitorizarea angajamentelor luate.

Rezoluția Conferinței naționale consacrată Zilei Mondiale a Apelor

Slogan la nivel mondial: Apă pentru toți
Tematica Conferinței: „Nici un râu fără atenție!”

Referindu-se la domeniile actuale ale protecției resurselor de apă și folosirii durabile a ecosistemelor acvatice în Republica Moldova, participanții la Conferință au reafirmat necesitatea unei campanii naționale cu consolidarea eforturilor tuturor actorilor publici (centrali și locali), privați, mediul academic și sectorul asociativ în ceea ce privește protecția și ameliorarea stării ecologice a râurilor mici din Republica Moldova.

Recunoscând, următoarele atribuții ale autorităților administrației publice locale:
a) întrețin și gestionează corpurile de apă de suprafață, zonele și fâşiile de protecție a apelor aflate în gestiune;
b) își deleagă reprezentanții în comitetul districtului bazinului hidrografic;
c) informează societatea civilă și părțile interesate despre anumite aspecte din domeniul apelor, inclusiv despre restricțiile și interdicțiile folosinței apelor;
d) creează, în colaborare cu asociații obștești, comitete sub-bazinale ale râurilor mici;
e) realizează alte sarcini prevăzute de lege.
Menționând, că un pas important în protecția și conservarea resurselor de apă și ecosistemelor râurilor a fost elaborarea și aprobarea modificărilor și completărilor la Lega Apelor, aprobate la 15 noiembrie 2018 și publicate la 04 ianuarie 2019, privind introducerea noțiunile noi, incluse în lege și prevederi, care introduc restricții la bararea cursurilor de apă în cazul construcției iazurilor pe terenuri publice sau private etc.
Atrăgând atenția, că Legea cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, reglementează modul de creare a zonelor de protecție a apelor şi a fâșiilor riverane de protecție a apelor râurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosire şi activitatea de ocrotire a lor.
Accentuând, că unul din obiectivele de bază al Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 şi în Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia prevede îmbunătățirea calității a cel puțin 50% din apele de suprafață și implementarea sistemului de management al bazinelor hidrografice.
Ținând cont de faptul, că acțiunile prioritare ale Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova 2030”, aprobate de Parlamentul Republicii Moldova la 14 decembrie 2018, prevăd îmbunătățirea calității apelor din fluviul Nistru, râul Prut şi pentru alte ape de suprafață; implementarea principiilor de management integrat al resurselor de apă pe toate bazinele şi sub-bazinele hidrografice, inclusiv prin aplicarea practicilor prietenoase mediului în toate sectoarele economiei naționale.
Accentuând necesitatea realizării măsurilor practice de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, stabilite în Republica Moldova în anul 2017, care prevăd îmbunătățirea calității şi cantității resurselor de apă şi contribuie la dezvoltarea comunităților la nivel local prin oferire de servicii ecosistemice (Obiectivele 15.2, 15.3, 15.5, 15.9).
Recunoscând suportul semnificativ acordat de către Programul de Suport (granturi) pentru proiecte mici oferite ONG-urilor în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, finanțat din Proiectul “Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”.
Salutând implicarea eficientă a Asociațiilor Obștești de mediu in soluționarea problemelor râurilor mici la nivel național și local, inclusive prin crearea, menținerea activităților Comitetelor sub-bazinale, care stau la baza acestor activități de promovare a procesului de gestionare integrată a resurselor de apă în Republica Moldova.
Reieșind din faptul, că în conformitate cu articolul 11, litera d) al Legii apelor nr.272 din 23.12.2011, în anul 2018 în Republica Moldova a luat amploare procesul de protecție a râurilor mici și de creare a Comitetelor sub-bazinale, care este coordonat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția “Apele Moldovei”, cu implicarea activă a Asociațiilor Obștești.
Recunoscând problemele prioritare pentru râurile mici:
• Lipsa unui management integrat al apelor în bazinul râului și colaborării în domeniul dat între raioane sau autoritățile/instituțiile abilitate;
• Canalizarea râurilor, îndreptarea sau transferarea albiei naturale;
• Nerespectarea regimului hidrologic al râului (îndiguiri ilegale, nerespectarea regimului de exploatare a lacurilor etc);
• Nerespectarea zonelor riverane de protecție; lipsa fâșiilor de protecție ale râului, a bazinelor acvatice și ale terenurilor agricole;
• Lipsa continuității cercetărilor pentru a evalua bilanțul apei/regimul hidrologic/stării calității apei;
• Epuizarea apelor, erodarea și înnămolirea albiilor râurilor și afluenților;
• Captarea și degradarea izvoarelor;
• Îndiguiri/baraje ilegale pe cursurile râurilor și afluenților;
• Seceta hidrologică și impactul schimbărilor climatice din ultimii ani;
• Lipsa managementului adecvat al ariilor protejate și de conservare a biodiversității și ecosistemelor naturale ale zonei;
• Pășunatul excesiv și ilegal, chiar și în fâșiile riverane de protecție, uneori și în păduri, face aproape imposibilă plantarea perdelelor forestiere de protecție și crearea spațiilor verzi;
• Problema gestionării deșeurilor menajere și a celor industriale, din construcții și agricole – gunoiști ilicite sau neautorizate;
• Lipsa unei informații actualizate privind gestionarea acumulărilor de apă. Lacurile și iazurile din bazinul râului sunt în mare parte arendate și prost administrate, deseori seacă și nu mai pot contribui la alimentarea râurilor sau servicii de ecosistem. La majoritatea bazinelor acvatice lipsesc pașapoartele tehnice și regulile de exploatare;
• Impactul activităților agricole asupra resurselor de apă (poluare, irigare, eroziune);
• Necesitatea actualizării și completării compartimentelor de mediu din Strategiile de dezvoltare social-economică a raioanelor;
• Lipsa unor date în dinamică privind starea și factorii de mediu din teritoriu, dezagregați pe raioane și localități cu referire la sub-bazin;
• Lipsa resurselor financiare la nivel de raion/localități pentru măsuri de protecție a mediului și a cursurilor de apă, capacități limitate pentru elaborarea și  promovarea proiectelor;
• Gradul mic de împădurire;
• Nivelul mic de informare și conștientizare a publicului referitor la protecția și restabilirea resurselor de apă;
• Importanța apei fluviului Nistru pentru dezvoltarea societății din Republica Moldova.

Luând în considerare probleme expuse privind starea râurilor mici din Republica Moldova, participanții la conferință înaintează următoarele recomandări în adresa factorilor de decizie:
1. Restabilirea regimului hidrologic al râurilor pe întreaga perioadă a anului, cu realizarea măsurilor necesare legate de curățirea și amenajarea izvoarelor și afluenților, identificarea izvoarelor captate ilegal, lichidarea îndiguirilor ilicite, respectarea regimului de exploatare a bazinelor de apă, examinarea posibilității de restabilire a albiei naturale a râurilor etc.
2. Realizarea măsurilor de identificare și lichidare a gunoiștilor ilicite din fâșiile riverane ale râurilor, din localități și pe afluenți.
3. Activitățile de protecție a râurilor să se bazeze pe studii științifice.
4. Delimitarea și împădurirea fâșiilor și zonelor de protecție a râurilor pe întreg cursul, inclusiv pe terenurile agricole și în zona lacurilor de acumulare, iazurilor etc.
5. Asigurarea continuității măsurilor de informare, educare și conștientizare a populației, elevilor, agenților economici etc., referitor la protecția și restabilirea ecosistemelor râului, respectiv solicităm Ministerului Educației, Culturii și Cercetării introducerea orelor de protecția a mediului în școli și licee.
6. Facilitarea colaborării între raioane, primării, instituții și societatea civilă în cadrul tuturor Comitetelor sub-bazinale.
7. Atragerea asistenței tehnice și financiare interne și externe pentru soluționarea problemei râurilor mici.
8. Plantările în cadrul evenimentului anual „Un arbore pentru dăinuirea noastră” în anii 2019-2020 să fie efectuate în zonele și fâșiile de protecție a râurilor.
9. Motivarea autorităților publice locale prin majorarea primelor pentru Concursul „Râu curat de la sat la sat” și acordate doar autorităților din sub-bazinele, care au demonstrat un grad sporit de activitate în crearea Comitetelor sub-bazinale și elaborare a Planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice.
10. Implementarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice ale râurilor mici să fie susținute inclusiv din sursele Fondului Ecologic Național.
11. Declararea la nivel național a anului 2020 – „Anul protecției râurilor mici”.
12. Necesitatea urgentă de a îmbunătăți legislația națională pentru a asigura eficient interesul autorităților publice locale în crearea zonelor de protecție a râurilor mici și pentru a preveni în mod eficient cazurile de poluare a râurilor mici de către întreprinderile din industria prelucrătoare.
13. Îmbunătățirea legislației naționale privind accesul gratuit la informația de mediu.
14. Majorarea amenzilor pentru poluarea apelor.
15. Coordonarea cu autoritățile publice locale eliberarea autorizației de deversare a apelor uzate în corpurile de apă naturale.
16. Asistența financiară pentru secretariatele Comitetelor sub-bazinale.
17. Modificarea standardelor privind calitatea resurselor piscicole comercializate pe piața internă.
18. Prioritizarea investițiilor bugetare în construcția sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate. Respectiv, susținem dezvoltarea sistemelor de aprovizionare cu apă doar cu construcția în paralel a sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate.
19. Solicităm ca instituția care coordonează activitățile privind problemele de exploatare a Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk să fie desemnat Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
20. Negocierilor cu privire la exploatarea Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk să fie bazate pe prioritățile și necesitățile cetățenilor Republicii Moldova.

Chișinău, 22 martie 2019

Articolul La Chișinău s-a decis protecția resurselor de apă apare prima dată în Ecopresa.